Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum a fost afectat turismul în Delta Dunării? Perspective sumbre pentru localnici

turistii_straini.jpg

Anul acesta bărcile de la Mila 23 au așteptat în zadar turiștii străini. Pe fondul incertitudinii, mulți dintre ei nu vor veni nici anul viitor. Foto: Vlad Ionete

Cum a fost afectat turismul în Delta Dunării? Andreea Orosz a discutat cu doi reprezentanți ai sectorului, un sector care se baza în procent de până la 90 la sută pe turiștii străini. Sunt afaceri despre care proprietarii nu sunt foarte siguri că vor supraviețui. Ce se va întampla atunci cu angajatii? Care sunt perspectivele?

Daniel Petrescu are o afacere nișată: face turism specializat pe observarea păsărilor în Delta Dunării și în Dobrogea. Un soi de turism de care sunt atrași cu precădere străinii, străini care din cauza pandemiei nu au mai venit.
"Până și cei care veneau din Germania cu trenul au renunțat la excursii. Aveam câteva grupuri din Germania care preferau să vină cu trenul din considerente ecologice. Facem turism cu câțiva dintre românii care veneau la noi în timpul verii, grupurii compacte de familii. Noi avem hoteluri plutitoare cu care mergem în Deltă. Sunt puține grupuri care preferă să se izoleze pe un hotel plutitor ca să nu fie în contact cu restul lumii. Aici mișcăm cât să plătim puțin din salarii și dări. Dar într-o lună, două va fi dezastru dacă nu vom avea un ajutor din partea Guvernului," spune Daniel Petrescu.
Absența turiștilor străini a fost resimțită acut și de agenția condusă de Iliuță Goean, de la Descoperă Delta Dunării. Aceștia au fost înlocuiți de turiști români, de weekend, care se împart și ei în două categorii, după cum explică ghidul.
"S-a anulat tot. Nu a mai venit nimeni. Cei mai mulți clienți străini veneau în perioada 15 aprilie – 15 iunie, când e cea mai bună perioadă pentru păsări. 
Atunci vin păsărarii, vin fotografii, vin turiștii specializați cu care noi facem cele mai multe ture. Nu ai cum să îți desfășori activitatea acum când nu ți-ai încasat banii de la începutul sezonului. Noi atunci am acumulat datorii în loc să avem încasări.  Acum, dintr-un turism pe genunchi, mai mult de weekend, trebuie să plătim toate acele datorii. Foarte multe companii i-au obligat pe oameni să își ia concediu în perioada de pandemie. 

Acum oamenii nu mai pot veni în cursul săptămânii pentru că nu mai au zile de concediu și vin doar în weekend. Nu este segmentul de turiști cu care suntem noi obișnuiți, cei care își cumpără pachete complete. Nu, a venit segmentul de turiști care își ia doar cazare. Mâncare și băutură își aduc de acasă. Nu e ok, mai spune Iliuță Goean.


Iliuță Goean de la Descoperă Delta Dunării.

 Iliuță Goean, de la Descoperă Delta Dunării. Foto: Vlad Ionete.

"Am pierdut foarte mult dintre clienții de peste 50 de ani pentru că au cam evitat să călătorească anul acesta. Acest lucru iarăși a redus mult numărul de clienți. Ne-a scăzut foarte mult numărul de nopți de cazare. Dacă până anii trecuți aveam 3,5 nopți de cazare în medie pe turist, acum am coborât la 2,5 nopți de cazare pe turist, ceea ce afectează foarte mult acest business. Dacă în primăvară noi aveam rezervări pentru 2020 – 2021 – 2022, acum totul este anulat. Nu suntem siguri nici de ceea ce se va întâmpla în 2021, spune Iliuță Golean.

Comunicare deficitară, controale haotice și amenzi nejustificate

O altă problemă a reprezentat-o comunicarea autorităților. Deficitară în momente cheie, ceea ce nu a ajutat, mai spune Iliuță Goean.
"Toate s-au comunicat foarte târziu. Am știut cu o zi înainte seara că de mâine avem voie să facem turism. În toate celelalte țări s-a anunțat cu 30 sau cu 15 zile înainte. Operatorii de acolo au mai avut timp să facă rezervări, chiar de ultimă oră. Două săptămâni înainte deja înseamnă foarte puțin. Ne-ar fi fost bune și nouă. Noi din data de 15 când am aflat că e voie am început să promovăm și să anunțăm că am deschis. A durat aproape două săptămâni până când am intrat într-un flux.

Dacă ai doi, trei turiști disponibili să vină mâine sau poimâine, aia nu înseamnă că poți să intri într-un flux, să poți să spui că intri pe rentabilitate. În continuare nimeni nu știa ce e voie și ce nu e voie, ai voie să iei atâția oameni în barcă sau nu ai voie să iei atâția oameni în barcă. Nimeni nu a știut absolut nimic. Au fost controale haotice care veneau și spuneau că ei cred că nu trebuia să avem atâția oameni. Crezi, nu crezi, amenzile s-au dat fără să existe o bază legală" povestește Iliuță Goean.

Supraviețuirea acestor afaceri ține și de modul în care tot autoritățile vor înțelege să dea o mână de ajutor acestui sector, explică Daniel Petrescu. "Noi nu așteptăm un împrumut. Împrumutul e ca și cămătăria. Acum așteptăm cea de-a doua parte care s-a promis de la UE și deja a fost publicată în Monitorul Oficial, cea cu granturile. Fondurile nerambursabile sunt dedicate cheltuielilor curente, nu și plății salariilor. Doar pentru cheltuieli curente, pentru întreținere, pentru facturi curente. În proporție de 85% se va putea face plata unor facturi. Într-adevăr, acesta este un ajutor. În componenta asta sunt două tipuri de granturi. Cel de-al doilea grant va fi pentru investiții. Dacă îți dorești să aduci îmbunătățiri în cadrul firmei, poți să îți achiziționezi diverse lucruri, poți să faci anumite investiții de genul cumpărare de imobile sau mijloace de transport. S-a dat o flexibilitate mult mai mare decât în mod normal.

Soarta angajațiilor, incertă

Dar ce se va întâmpla cu angajații? Vor putea ei supraviețui în lunile următoare, și dacă da, cum? 
"Dacă îi băgam în șomaj nu mai puteam să îmi desfășor activitatea acum. O ideea foarte bună ar fi fost să închid anul acesta. La numărul de clienți cu care rulăm acum nu ieșim nici măcar pe zero. Mergem în pierdere. Dar atâția câți avem rezervați, am zis să nu le stricăm oamenilor vacanțele, să ducem grupurile chiar și așa, povestește Iliuță Goean. 
Nici pentru Daniel Petrescu lucrurile nu sunt foarte clare. "În toamnă va trebui să ne recalculăm toate posibilitățile. Șomajul tehnic nu cred că se va mai acorda în toamnă. Sperăm să se poată face ceva în afara sezonului sau măcar să obținem o derogare pentru cel puțin un an, să putem să plătim salariile fără dările la stat și să evităm scoaterea în șomaj a personalului. În anii anteriori majoritatea oamenilor a fost plătită pe întreaga perioadă de iarnă. Pentru noi e un efort extraordinar. Șase luni de zile muncim și 6 luni stăm acasă, dar noi plătim salariile, chiar dacă la un nivel mai scăzut. Încercăm să ținem oamenii cât putem. Sunt meserii specializate. Nu îți permiți ca în fiecare an să cauți personal. Nu e același lucru ca pe uscat. Toți care sunt la noi sunt localinici. Sunt de aici din zonă, din Tulcea, de prin satele alăturate".

Foto: Vlad Ionete.

L-am întrebat pe Daniel Petrescu ce  ar însemna ca acești oameni să rămână fără slujbe?
"Ce pot să spun? Știe toată lumea ce înseamnă să rămâi fără un job și fără venit. Chiar dacă ies în șomaj, cu 400 de lei pe lună nu au ce să facă. La o familie cu doi șomeri, 800 de lei pe lună este suma pentru încălzire. E aproape imposibil să trăiești cu sumele astea. Noi întotdeauna am spus că aici în Delta Dunării nu suntem trecuți ca afaceri sezoniere deoarece se zice că la noi sezonul durează mai mult de șase luni. Dar nu este adevărat. În Delta Dunării noi știm de peste 20 de ani că sezonul noștru este foarte clar, de la sfârșitul lui aprilie până la începutul lui octombrie. Ăsta e tot sezonul. După aceea noi tragem totul la mal și închidem mustăria". 

Foto: Vlad Ionete.