Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Agenția Națională Antidrog se laudă cu scăderea consumului: Festivism, pliante și abordare polițienească

Date îngrijorătoare transmise de Agenția Națională Antidrog: cel puțin o persoană din zece a cosumat măcar o dată în viață droguri. Iar în ultimul an prevalența este de 6%. În continuare, așa numitele droguri etnobotanice, substanțe artizanale, sunt pe primul loc la consum, în România. Cu toate acestea, Agenția Națională de profil susține că programele pe care le elaborează sunt un succes și că datorită unor acțiuni de prevenire consumul ar fi scăzut. Este un mesaj primit cu revoltă de comunitatea medicală. Eugen Hriscu, psihoterapeut la clinica ALIAT din București spune că România este singura țară din Uniunea Europeană unde consumul de substanțe psihoactive noi, etnobotanice, este pe primul loc și acuză în context pasivitatea autorităților. Abordarea ANA este polițienească, centrele de tratament și suport sunt inexistente, iar consumatorii și grupele de vârstă vulnerabile sunt total ignorați, afirmă Eugen Hriscu. 
  

" (...) ca urmare a implementării de către ANA, în perioada anilor 2017 - 2018, a campaniei de prevenire a consumului de canabis, intitulată “#POTALTFEL“, consumul acestui drog în populația generală prezintă cel mai mic ritm de creștere din ultima decadă. De asemenea, având în vedere creșterea sesizată pentru consumul de noi substanțe psihoactive, Agenția implementează, începând din luna martie a acestui an, campania națională media de prevenire a consumului de substanțe noi cu proprietăți psihoactive „Fii Liber!”."  - transmite ANA, printre altele, în comunicatul de presă. Cât de relevante sunt însă campaniile pe care le derulează Agenția? 

 

Eugen Hriscu: Impresia mea este că acest comunicat oficial al Agenției Naționale Antidrog sună ca și cum agenția s-ar afla în campanie electorală. Altfel nu pot să îmi explic titlul atât de triumfalist în condițiile în care rezultatele raportului sunt dramatice. Nu e nevoie decât să ne uităm un pic pe cifre. Din câte știu eu, nu există țară în Uniunea Europeană în care prima substanță ca și consum în populația generală să fie etnobotanicele. Etnobotanicele sunt niște substanțe extrem de toxice și extrem de periculoase, cu efecte complet imprevizibile tocmai pentru că structura lor chimică este mereu în schimbare, este mereu alta. Consumatorii nu știu niciodată la ce efecte să se aștepte. Cu toate acestea, pe de o parte din cauza prețului foarte scăzut, pe de altă parte din cauza politicilor statului român în domeniul consumului de droguri, care criminalizează drogurile clasice și lasă etnobotanicele într-o zonă gri, încurajăm efectiv consumul de etnobotanice prin politicile pe care statul român le-a promovat.

Reporter: Care consum de etnobotanice? Ele nu mai există, din moment ce nu le mai vedem la stradă.

E.H: Nu numai că există, dar sunt și cele mai consumate substanțe în România. Asta este o primă concluzie tragică din punct de vedere medical. Acești tineri consumă în majoritate substanțe extrem de toxice și mult mai toxice decât drogurile clasice. A doua concluzie care mi se pare tragică este dacă ne uităm la evoluția consumului. Din 2010 în 2013 am avut o creștere cu două puncte procentuale. Din 2013 până în 2016 am avut o creștere cu un punct procentual. Ca acum, la ultima evaluare, între 2016 și 2019, să avem o creștere cu trei puncte procentuale. Avem o creștere de trei ori mai mare decât în celelalte intervale de trei ani măsurate. 

Rep: Cu toate acestea, Agenția Națională Antidrog, plătită din bani publici, spune că elaborează și dezvoltă programe coerente, structurale și eficiente de prevenire a consumului de droguri. Unde e adevărul? Cât de eficiente sunt până la urmă programele cu care se laudă ANA?

E.H: Agenția Națională Antidrog este o structură din cadrul Ministerului de interne. Eu sunt medic. Eu nu pot să fac afirmații fără să mă pot baza pe niște studii care să îmi demonstreze că ceea ce afirm este adevărat. Ca să afirm că un proiect de prevenire este cel responsabil de scăderea consumului, trebuie să ai niște măsurători înainte și după, niște populații de tineri pe care să le urmărești în timp. În acest moment în România nu se face prevenire după criterii științifice. De fapt, se face prevenire cum nu ar trebui să se facă. Aceste campanii atât de lăudate sunt dovedite a fi ineficiente pentru că ele sunt aplicate la populații mari. Se bazează pe mesaje de tip slogan la care tinerii sunt mai mult sau mai puțini imuni. În ceea ce privește cannabisul, cu care ne lăudăm atât de mult că suntem sub media Uniunii Europene, avem și aici o creștere importantă în ultimii trei ani. Acest lucru se întâmplă în condițiile în care aceste cifre sunt obținute în cadrul unor interviuri cu oameni care știu că dacă consumă este o infracțiune. Poate că media consumului este de 2% la cannabis, dar  eu cred că de fapt această cifră este mult mai mare. Dacă la dumneavoastră ar veni cineva de la Ministerul de interne să vă întrebe dacă ați consumat vreodată cannabis sau dacă în ultima lună ați consumat cocaină, nu știu câți oameni vor considera că de dragul științei ar trebui să răspundă cinstit sau ar prefera să acopere un comportament care este încă criminalizat în România.

„România nu mai este de mult o țară de tranzit. Hașișul pe care l-am văzut prins în Constanța, cocaina care a apărut pe malurile mării, nu există țări care sunt doar de tranzit. Mai devreme sau mai târziu țările de tranzit se transformă în țări de consum și asta s-a întâmplat deja în România.”

Rep: În ce măsură cei de la Ministerul de interne se vor ascunde sau se ascund în stapete faptului că România rămâne o țară de tranzit? 

E.H: România nu mai este de mult o țară de tranzit. Hașișul pe care l-am văzut prins în Constanța, cocaina care a apărut pe malurile mării, nu există țări care sunt doar de tranzit. Mai devreme sau mai târziu țările de tranzit se transformă în țări de consum și asta s-a întâmplat deja în România. Problema este că noi ca și societate în continuare ne punem speranțele în intervențiile de tip polițienesc. Acum s-a lansat recent o poliție a școlilor care va lupta și cu bullying-ul și cu drogurile. Cumva rămâne ideea constantă în mentalul românilor că problemele psihologice ale copilului se rezolvă cu poliția. Ce obținem este această situație. În momentul de față, dacă dumneavoastră aveți un copil adolescent cu o problemă de droguri nu aveți unde să îl internați în România, nicăieri.

Rep: În aceeași logică, pe acei invizibili care nu există cu etnobotanicele, pe aceia cine îi ajută? 

E.H: Paradoxal, în momentul de față, cu excepția internării într-un spital de boli mintale, statul român nu oferă niciun soi de serviciu pentru tinerii sub 18 ani, care reprezintă și populația cea mai expusă riscului conform studiului. Până când Ministerul sănătății nu va prelua responsabilitatea prevenirii și tratamentului acestor boli ale societății și ale oamenilor nu vom putea să vedem un progres. Medicilor, psihologilor, asistenților sociali și medicali trebuie să li se dea meseria înapoi. 

Rep: Este cazul, în evaluarea dumneavoastră, să se schimbe abordarea în sensul mesajului? Să nu mai spunem nu consuma droguri, din moment ce știm că deznodământul va fi acesta, ci, mai degrabă, să spunem că dacă o faci, fă-o în mod responsabil și în cunoștință de cauză? 

E.H: Eu aș vrea să descurajez un pic ideea că problemele legate de droguri se rezolvă printr-o campanie cu filmulețe și desene la malul mării. Acestea sunt probleme foarte severe care se rezolvă în familie, în școală, în clasă, copil cu copil. Noi trebuie să dezvoltăm o instituție medicală la nivel național care să se ocupe de problema drogurilor în populația României și mai ales ales la adolescenți și care să dezvolte programe de intervenție la clasă. Noi nu vindem nici mobile, nici sucuri. Noi încercăm să oferim o soluție de sănătate. Ori, acest festivism al mesajelor mi se pare că diminuează importanța și gravitatea acestor probleme. Nu cu mesaje vom rezolva problema drogurilor în România.

Rep: Putem atenua din problemă sau putem schimba ceva o dată cu legalizarea unor anumite substanțe? Evident, mă duc spre cannabis. 

E.H: Este foarte important să ajungem la o soluție ca într-o perioadă de maxim trei ani să putem să ajungem măcar la o dezincriminare a consumului. Să nu mai existe această situație în care consumatorul român riscă pușcăria.