Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


ANA: Un român din 10 a consumat droguri ilicite măcar o dată în viață. Consumatorul, infractor sau victimă?

addict-2713526_1920.jpg

"Evident că nu doar aceste campanii contribuie la modificarea datelor. Sunt variabile care țin de instituțiile de aplicare a legii, de cât de bine se face treaba în zona ofertei de droguri, de cât de bine instituțiile de aplicare a legii își fac politicile pe zona aceasta."
Image source: 
pixabay.com

Agenția Națională Antidrog a raportat recent o creștere a prevalenței consumului în populația generală din România. A crescut inclusiv consumul experimental (cel puțin o dată în viață), la peste 10%. Există însă și părți pozitive, insistă ANA. Ai cărei reprezentanți exemplifică: a scăzut consumul de heroină, iar folosirea canabisului are cel mai lent ritm de creștere din ultimii 10 ani. Relevante, susține Agenția, au fost în acest context și ultimele două campanii, ce au vizat sau vizează consmului de canabis și substanțe noi, așa numite etnobotanice.
 

 

Însă în ce măsură prevenirea se face în România după metode științifice? Și ce facilități asigură statul român vicitmelor consumului? Sunt întrebările de la care pleacă dialogul cu  Diana Șerban, șefa Serviciului pentru Reducerea Cererii de Droguri din cadrul Agenției: 

Diana Șerban: Prevenirea e fundamentată pe o analiză de nevoi. Ele sunt făcute științific. Pornesc de la niște nevoi. Evident că nu doar aceste campanii contribuie la modificarea datelor. Sunt variabile care țin de instituțiile de aplicare a legii, de cât de bine se face treaba în zona ofertei de droguri, de cât de bine instituțiile de aplicare a legii își fac politicile pe zona aceasta.

Reporter: Mai este vreo țară în Uniunea Europeană unde consumul de așa numite etnobotanice este preponderent și la nivelul din România?

D.Ș: Nu putem compara pentru că vorbim de istoric diferit. De exemplu, toată zona Cehia – Polonia are un consum ridicat de substanțe noi. Știm foarte bine că nu mai există acele așa zise magazine de vise în care se comercializau produsele respective. Eforturi s-au făcut. Însă este foarte greu de controlat procurarea acestor produse din alte state membre sau nemembre de pe serverele respective în care se comercializează. 

Rep: Dumneavoastră spuneți că a scăzut consumul de heroină. Nu cumva aceasta este o conjunctură? Într-un sector defavorizat al capitalei, de exemplu, se consumă mult mai mult ecstasy. Se spune că ecstasy a luat locul heroinei.

D.Ș: Eu nu știu despre ce sector vorbiți dumneavoastră. Probabil că sunt date empirice. Nu există studii făcute pe sectoare.

Rep: În Rahova și Ferentari, unde erau foarte mulți consumatori de heroină, acum sunt foarte mulți consumatori de pastile. 

D.Ș: Este foarte posibil, dar, repet, sunt niște date empirice.

Rep: Se schimbă dinamica? Asta încerc să evidențiez.

D.Ș: Dinamica se schimbă, evident. În orice stat din Uniunea Europeană, din lume, dinamica se schimbă. Depinde și de piața neagră a drogurilor, de tipologia consumatorilor, de modelele de consum. 

Rep: Ce facilități oferă statul român, generic vorbind, nu numai Agenția Națională Antidrog, pentru un tânăr de 17 ani care are o dependență gravă după ce a consumat așa numitele etnobotanice?

D.Ș: După ieșirea din serviciile de urgență aceștia nu se adresează serviciilor specializate în adicție pentru creionarea unui plan de intervenție care să vizeze dependența psihologică. Să zicem că am rezolvat parțial partea de dependență fizică printr-un tratament specific, dar în momentul în care ies din astfel de servicii trebuie să se adreseze unui psiholog, unui asistent social care să îi ofere o schemă de tratament, de asistență, capabilă în timp să diminueze dependența psihologică și socială. 

Rep: Dar statul român oferă această consiliere pentru cine vrea să o acceseze?

D.Ș: Pe de o parte Agenția Națională Antidrog, la nivelul celor 47 de centre are echipe specializate de psihologi și asistență sociali, pe lângă medici, acolo unde există. Pe de altă parte există organizațiile nonguvernamentale. Și există chiar și sistemul furnizorilor de servicii privat.

"Schemă de personal completă, din punctul meu de vedere, nu cred că identificați în nicio instituție a statului român în acest moment, în condițiile în care știm foarte bine că există legislație specifică care nu permite în acest moment încadrarea specialiștilor din sursă externă, de pe piața liberă a muncii."

Rep: Credeți că dezincriminarea consumului ar putea schimba lucrurile în bine? 

D.Ș: Ce înțelegeți dumneavoastră prin dezincriminarea consumului?

Rep: Generic, schimbarea atitudinii îndreptate către consumatorii de droguri în așa fel încât consumatorul este o victimă și nu un infractor.

D.Ș: Consumatorul nu este privit nici în acest moment în legislația românească ca un infractor. Este identificat cu posesie. Infracțiunea e de posesie în vederea consumului. I se dă posibilitatea de a alege între accesarea serviciilor de tratament, monitorizarea acestuia în serviciile de tratament sau suportarea consecințelor penale. Din punctul nostru de vedere de mult consumatorul de droguri nu mai este privit ca un infractor. Dependența de droguri este privită ca o boală, ca o tulburare psihiatrică.

Rep: Dacă este privită ca o boală, atunci Agenția Națională Antidrog nu ar trebui, pe această componentă, să nu mai fie în păstorirea Ministerului de interne pentru că vi se reproșează de multe ori și o atitudine polițienească, ci trecută, mai degrabă, spre Ministerul Sănătății?

D.Ș: Consider că dacă Agenția, de aproximativ 17 ani în coordonarea Ministerului De Interne, a putut să integreze toate politicile și în materia ofertei de droguri și a cererii de droguri, adică prevenire și asistență, a dezvoltat un segment performant de colectare de date, astfel încât să fundamentăm politicile, dacă ea a funcționat eficient în această manieră, transmutarea ei în coordonarea altui minister, care până una, alta, are în competență mult prea multe problematici. Nu doar problema consumului de droguri ar fi în competența sa. Cred că deja ar fi o problemă care ar dezechilibra și instituția și consumatorii de droguri și dacă vreți și partenerii instituționali.

Rep: Eficiența Agenției este o observație empirică. Se poate discuta foarte mult din moment ce în 47 de centre ale ANA încă mai sunt locuri unde nu sunt medici sau unde schema de persoanl de specialitatea nu e completă.  

D.Ș: Schemă de personal completă, din punctul meu de vedere, nu cred că identificați în nicio instituție a statului român în acest moment, în condițiile în care știm foarte bine că există legislație specifică care nu permite în acest moment încadrarea specialiștilor din sursă externă, de pe piața liberă a muncii. Mesajele negative și imperative nu au niciun efect asupra populație la risc, respectiv asupra adolescenților și tinerilor. Cel mai bun mesaj este „informează-te, evaluează-te și vezi cum reacționezi în situații de crziă”. Este important să ne evaluăm cu toții, tineri, adulți, să evaluăm foarte bine care sunt factorii de risc și să încercăm să reacționăm în situații de stres, în situații cu potențial traumatic, prin alte tipuri de resurse pe care le identificăm la nivel personal.