Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


De ce rămân adunările publice interzise în România?

manifestatii-australia.png

În ciuda pandemiei, manifestații au avut loc pe întreg globul. În România autoritățile "au uitat" să redea cetățenilor acest drept. Foto: Image source: AFP - WILLIAM WEST (Protest in Australia)

De ce rămân adunările publice interzise? Au uitat oare autoritățile de acest drept fundamental sau ignoră intenționat solicitările societății civile? Sunt întrebări legitime readuse acum în atenția publicului în conditiile în care restricțiile impuse în timpul stării de  urgență au fost ridicate una câte una.

Adunările publice rămân suspendate și după 15 mai, anunța șeful statului în urmă cu câteva luni. Și așa au rămas: în ciuda ridicării treptate a restricțiilor și în ciuda apelurilor venite din partea societății civile, i s-a reamintit președintelui Iohannis în cadrul conferinței de presă de miercuri seară.
O jurnalistă i-a atras atenția asupra acestei chestiuni și l-a întrebat dacă are de gând să se implice.

Întrebare: "Domnule Președinte, în ultima perioadă, tot mai multe voci din societatea civilă, simplii cetățeni, activiști, grupuri civice, atrag atenția asupra unei situații pe care o consideră o anomalie. Oamenii acuză Guvernul că a redat cetățenilor dreptul de a merge la restaurant și la cafenea, politicienilor dreptul de a organiza întâlniri electorale, în schimb, dreptul fundamental de a protesta nu a fost restituit.  

Cei care ies în stradă pentru a-și exprima varii nemulțumiri sau doleanțe riscă nu doar amendă, ci și dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor. Considerați aceste probleme ridicat de cetățeni ca fiind fundamentate? În cazul în care considerați că doleanțele lor sunt fundamentate, în calitatea dumneavoastră de președinte mediator, intenționați să vă implicați astfel încât oamenii să poată protesta, desigur, cu respectarea normelor de distanțare socială?"

Ce răspunde președintele? "Cu siguranță este o problemă foarte interesantă. În principiu, în măsura în care s-ar respecta toate normele în vigoare, chestiunea s-ar putea discuta.

Rep: Ar fi acest lucru un subiect de discuție între dumneavoastră și Premierul Orban?

Klaus Iohannis: În măsura în care există un astfel de interes, cu siguranță autoritățile se vor ocupa de asta."

Interes cu siguranță există din partea societății civile, atrage atenția și Irina Zamfirescu, reprezentant ActiveWatch. Problema e că interesul lipsește total din partea autorităților.

"Înțeleg că președintele așteaptă în continuare din partea cetățenilor să manifeste interes pentru dreptul la liberă exprimare și pentru dreptul de a organiza adunări publice. Mi se pare un pic bizar că trebuie să ne mai arătăm interesul. Am crezut că într-un stat precum al nostru ar trebui să fie presupus implicit acest interes pentru dreptul de a organiza adunări publice. ..

 

Singurul lucru concret cu care am rămas în urma intervenției de miercuri seară este că în acest moment Președintele României știe că sunt suspendate aceste drepturi fundamentale în România. Mă aștept să și facă ceva și să nu mai aștepte neapărat din partea noastră să ne manifestăm acest interes din nou, deși am făcut-o de două ori până acum către Premierul României. 
 

E foarte posibil ca autoritățile din România să fi uitat de această bucățică de drepturi suspendate. Este foarte bizar că am dat drumul la aproape toate activitățile din România. Într-adevăr, mai sunt stadioanele. Din ce știu, în continuare meciurile de fotbal nu se pot desfășura cu public. Asta  și adunările publice sunt singurele două aspecte care au rămas încremenite încă din starea de urgență. Nu ne putem asuma să organizăm adunări publice în momentul de față, în condițiile în care, într-adevăr, am putea fi amendați și am putea să ne trezim cu dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor".

Rep: E uitat oare pentru că proteste au avut loc? Nu a fost foarte clar că erau ilegale.

Irina Zamfirescu: Asta cu uitatul (nu e plauzibilă). Noi am trimis prima scrisoare undeva la mijlocul lunii iunie. A doua scrisoare a fost acum, la finalul lunii august. Înțeleg că poate fi complicat birocratic ca o hârtie să ajungă de la organizație non-guvernamentală până la premier. Însă, în condițiile în care de mai multe ori am auzit pe parcursul acestui mandat despre prețuirea Guvernului față de organizațiile nonguvernamentale, în primul rând ne așteptăm să fie atent ,la semnalele pe care le trimitem.

Suntem multe organizații care am semnat acea hârtie. Mi-e greu să cred că nu a ajuns acea scrisoare către premier sau către cineva care să poată să aibă un cuvânt de spus în această speță.

Pe de altă parte, cu privire la acele adunări publice care s-au desfășurat, acolo nu ne e prea clar nici nouă ce s-a întâmplat în condițiile în care, totuși a existat Jandarmerie. Eu nu am auzit o discuție publică, în spațiul public despre faptul că acele adunări nu se întâmplă în context legal.


Cornel Sabou se adreseaza suporterilor miscarii QAnon in timpul unui protest impotriva masurilor de limitare a raspandirii infectarii cu noul coronavirus si a guvernului, in Piata Victoriei din Bucuresti, luni, 10 august 2020. QAnon este teorie conspirationista initiata de grupari de extrema-dreapta ce detaliaza un presupus complot secret de catre un presupus "stat profund" impotriva presedintelui american Donald Trump si a sustinatorii acestuia. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO

 

Dacă vă amintiți, în anii trecuți, se urla peste tot că atunci când ieșim în Piața Victoriei (e ilegal). Când au fost acele ieșiri masive erau ample discuții despre cât de ilegale sunt acele adunări publice. Nu sunt de acord cu acest lucru.

Adunarea publică nu poate fi ilegală decât în acest context în care ne aflăm acum, când sunt explicit suspendate. Acum, brusc, nu mai discutăm despre această situație. Mi se pare îngrijorător că Guvernul nu reușește să își amintească despre această gravă, din punctul nostru de vedere, încălcare a libertăților și drepturilor cetățenilor" mai spune Irina Zamfirescu.

Tot ONG-urile amintesc că dreptul de a protesta a fost reglementat în aproape toate statele UE. În Germania s-a ajuns cu discutia pana la nivelul Curtii Constitutionale, care a stabilit că dreptul de a te întruni trebuie respectat, desigur, respectând normele sanitare impuse de pandemie.


Protest la Berlin, 29 august. © AP/Bernd Von Jutrczenka