Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Germania va primi 150 de refugiaţi minori rămaşi fără adăpost după tragedia de la Moria

horst-seehofer.jpg

Horst Seehofer
Image source: 
photonews.at

Ministrul federal de interne, bavarezul creştin-social Horst Seehofer, a anunţat că Germania şi alte 10 ţări ale Uniunii Europene vor primi refugiaţi din tabară Moria, de pe insula Lesbos, distrusă în urma unor incendii. Seehofer a criticat, indirect, şi poziţia intransigentă a ţărilor din aşa-numitul grup de la Visegrád care refuză să primească refugiaţi. 

O poziţie similară ca şi grupul de la Visegrad a adoptat-o şi coaliţia conservator-ecologistă din Austria. Ecologiştii austrieci cer guvernului să-şi schimbe politica în domeniul migraţiei.

Dacă anunţul ministrului german de interne, Horst Seehofer, se va adeveri, atunci poate fi aşteptată o mică schimbare privind politica europeană faţă de migranţi şi refugiaţi. Un prim pas în această direcţie ar fi primirea unor minori de pe insula Lesbos, unde tabăra de refugiaţi Moria a fost distrusă în urma unor incendii. Iată ce a declarat Seehofer astăzi în faţa presei, la Berlin:

„Potrivit informaţiilor noastre, este vorba despre 400 de persoane. În urma contactelor noastre cu ţările membre ale Uniunii Europene s-a stabilit că zece state europene să participe – împreună cu noi –la ajutorare, adică la preluarea minorilor neînsoţiţi. În momentul de faţă avem discuţii şi cu alte ţări. Dintre cei 400, despre care este vorba, cei mai mulţi vor fi primiţi de Franţa şi Germania. ”

Seehofer a promis că Germania care deţine, în prezent, preşedinţia UE va propune soluţii pentru rezolvarea problemei migraţioniste. În acest context s-a referit nu numai la situaţia din Grecia, ci şi la cea din Sicilia. Acum trebuie găsite soluţii rapide pentru familiile refugiaţilor, a spus ministrul. Discuţii în acest sens vor fi iniţiate săptămîna viitoare:

„Vreau o soluţie rapidă a problemei familiilor cu copii. Asta, în context european. Context european nu înseamnă să aşteptăm, de exemplu, pînă ce ţările din grupul Visegrád se vor pronunţa dacă ar participa.”

Seehofer însă nu a precizat ce se va întîmpla dacă reticenţa anti-migraţionistă a unor ţări europene va bloca soluţiile proiectate. Seehofer a apreciat faptul că Olanda va da un ajutor refugiaţilor – dar şi Elveţia care nu face parte din UE.

Coaliţia conservator-ecologistă de la Viena a şi anunţat că respinge primirea unor refugiaţi din Grecia. Această atitudine dură exprimată mai ales de premierul Sebastian Kurz a fost aspru criticată de către preşedinta grupului parlamentar ecologist, Sigrid Maurer. Într-un interviu acordat joi televiziunii publice austriece (ORF), Maurer a pledat pentru respectarea demnităţii umane şi a calificat poziţia conservatorilor drept cinică. Fără precizări suplimentare, ea a anunţat că grupul parlamentar ecologist este „gata de luptă”. O „răzvrătire” a grupului ecologist ar putea declanşa o criză guvernamentală la Viena. Pînă şi preşedintele Austriei, Alexander Van der Bellen, fostul lider al ecologiştilor, a lansat un apel (pe FB), în numele tradiţiilor umanitare, cerînd ajutorarea refugiaţilor, rămaşi fără adăpost.

Cei care se opun deschis primirii de refugiaţi se pronunţă mai ales prin intermediul reţelelor de socializare. Astfel, un scriitor originar din România care trăieşte în Germania a atacat, într-un stil suburban, cabinetul federal, afirmînd că Merkel va importa „jihadişti” care au dat foc taberei Moria de pe insula Lesbos. Astfel de afirmaţii sînt, deseori, aplaudate de unii comentatori care transformă spaţiul virtual într-o cutie de rezonanţă belicos-xenofobă.

Ostilitatea anti-migraţionistă generalizată este articulată şi în numeroase articole publicate în presa naţionalistă, radicală de dreapta.