Șefa OMS pentru România: Reînceperea școlii, o oportunitate și nu o problemă. Când vor avea acces românii la un vaccin? (exclusiv)

"Miljana Grbic:  Privesc începutul școlii mai degrabă ca pe o oportunitate pentru tineri să revină la procesul educațional și la interacțiunea cu ceilalți. Reînceperea anului școlar nu trebuie privită ca o problemă. Dimpotrivă, copiii trebuie încurajați să se întoarcă la activitățile firești. Sigur însă că totul depinde și de contextul local. Sunt într-adevăr în România școli care nu au facilitățile necesare sau regiuni și localități unde numărul de cazuri este mare. Toate acestea trebuie luate în considerare, atunci când autoritățile iau o decizie privind strategia după care se vor desfășura cursurile. Știm că în România sunt mai multe scenarii pregătite. Esențială devine colaborarea dintre autoritățile sanitare publice și ceilalți factori de decizie, inclusiv conducerile școlilor. Și peste toate, cel mai important este felul în care înțelege comunitatea să răspundă și să respecte recomandările specialiștilor.

Rep.: Cât de mulțumită sunteți până acum de felul în care a răspuns guvernul României recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății?

M.G.: OMS  propune o gamă de măsuri, de la testarea populației, la asigurarea distanțării fizice. De la izolarea cazurilor pozitive, până la îmbunătățirea condițiilor din spitale și a accesului la îngrijire medicală. DAR fiecare țară își evaluează propriul context și decide, individual, strategia pe care o adoptă. Și chiar și la nivel național apar diferențe, pentru că una e situația la București și alta în alte regiuni. Ca și alte țări, România își face propia evaluare, iar factorii ce sunt luați în considerare nu țin numai de indicatori epidemiologici, ci și de resurse și capabilități.

Rep.: Dar România ar trebui să testeze mai mult?

M.G.: Dacă ne uităm de unde a pornit, constatăm că România și-a îmbunătățit considerabil capacitatea de testare. Nu e fost ușor și a fost nevoie de multe resurse. Și nu  mă refer doar la bani, ci și la logistică sau la resursa umană. Totul s-a agravat atât de rapid, încât sistemele medicală din întreaga lume s-au văzut puse sub o presiune uriașă. Au trebuit să se adapteze, iar România a făcut-o și și-a îmbunătățit capacitatea de testare. 

"Constatăm, e adevărat, o scădere a mortalității în zona europeană. Sunt mulți factori la mijloc, inclusiv calitatea datelor. Dar nu putem spune cu siguranță că aceasta este tendința sau că, dimpotrivă, mortalitatea va crește"

Rep.: Unde suntem, cu adevărat în România? Ministrul Sănătății vorbește de primul val, iar în vestul Europei pare că începe cel de-al doilea val al pandemiei? 

M.G.: Un lucru știm sigur: dacă ne relaxăm prea mult, vom avea probleme. Dacă vedem o scădere bruscă a cazurilor sau, dimpotrivă, o izbucnire a pandemiei, atunci trebuie să știm că nu acesta este cursul firesc al viruslui și că de fapt asistăm la rezultatul acțiunilor guvernului și populației. Așa că recomadăm cu tărie să fie păstrate măsurile ce vizează testarea, izolarea și anchetele epidemiologice și, dacă e cazul, să se reitroducă măsuri stricte. Insist, nu e deoar responsabilitatea guvernului, ci a întregii societăți. Acestea sunt lucrurile cu adevărat importante și nu încadrarea într-un anumit val sau vârf al epidemiei. Mai ales că vor exista diferențe, chiar și în interiorul granițelor, de la zonă la zonă. 

Rep.: Este o realitate faptul că premierul României vorbește despre prelungirea stării de alertă, cu noi relaxări. Așadar cum se împacă o astfel de strategia a României cu urgența sanitară?

M.G.: Situația va evolua în lunile ce vin. Riscul ca pandemia să se înrăutățească este real. Virusul circulă, așa că autoritățile trebuie să păstreze rigurozitatea în intervenție. Prioritar este să oprim răspândirea și izbucnirile virusului în aglomerări urbane. Riscul cel mai mare este la adunări publice, dacă măsurile nu sunt implementate cum trebuie. Dacă nu-i protejăm pe cei vulnerabili, vârstnici și bolnavi croinici, vom vedea și mai multă moarte. 

Rep.: Israelul reintroduce izolarea totală a populației. În cazul României acest scenariu poate redeveni realitate, în funcție de evoluția pandemiei?

M.G.: Nu putem face astfel de estimări sau specula la acest moment pe acest subiect. Ne bazăm pe colectarea de date, iar măsurile trebuie să ajungă de la centru până la sate și comune. Țările încearcă să țină un echilibru între protejarea cetățenilor și a economiei. Dar atenție! Relaxări majore ale restricțiilor pot duce la înmulțirea cazurilor de Covid-19 – ceea ce ar dăuna mult mai dur economiei. Dacă răspândirea nu va fi oprită, mai mulți oameni vor muri, și mai mulți se vor îmbolnăvi și se vor pierde locuri de muncă. 

Rep.: O nouă dezbatere a apărut între specialiști: sunt voci care susțin că pe măsură ce virusul se răspândește, mortalitatea va scădea. Alții susțin contrariul. Care este evaluarea OMS în această privință?

M.G.: Constatăm, e adevărat, o scădere a mortalității în zona europeană. Sunt mulți factori la mijloc, inclusiv calitatea datelor. Dar nu putem spune cu siguranță că aceasta este tendința sau că, dimpotrivă, mortalitatea va crește. Generic, încă învățăm și încă descoperim particularitățile acestui virus, după opt luni de pandemie. Am înțeles însă că  cei vulnerabili trebuie protejați, iar accesul la servicii medicale de calitate, pentru bolnavii cronic, trebuie asigurat. 

"Sperăm ca prin inițiativa globală COVAX să putem obține în jur de 2 miliarde de doze, a căror distribuire planetară să aibă loc până la mijlocul lui 2021, într-un mod echitabil."

Rep.: Realist vorbind, când ar putea populația să aibă acces la un vaccin?

M.G.: Niciun vaccin nu s-a dovedit până acum sigur. Dar vestea bună e că sunt peste 200 de vaccinuri candidate, în diferite faze de testare. 30 sunt în faza dezvoltării clinice. Unele au intrat sau intră în faza a 3-a, a testării pe pacienți. Doar faza a treia ne poate spune ce vaccin este eficient și sigur. Organizația Mondială a Sănătății va valida și aproba doar un astfel de vaccin. Chiar dacă el este descoperit, din start vor trebui produse sute de milioane de doze. Vom avea așadar un număr limitat de doze și va trebui să facem o prioritizare a beneficiarilor: lucrătorii sanitari din linia întâi și vârstnicii. Chiar și după acest moment, va trebui să creștem mereu producția, pentru a putea duce vaccinul la întreaga populație. Sperăm ca pin inițiativa globală COVAX să putem obține în jur de 2 miliarde de doze, a căror distribuire planetară să aibă loc până la mijlocul lui 2021, într-un mod echitabil. Vaccinul ar trebui să ajungă în țări în cel de-al doilea sau al treilea trimstreu din 2021.

Rep.: Una din cele mai mari provocări reclamate de cei care se luptă cu acest virus este cea pe care o creează știrile false, fake news, în rândul populației. Este o problemă regională, a României și acestei părți de Europa sau una globală?

M.G.:  Dimpotrivă, este o problemă a lumii, globală. Nu este un fenomen cu care se confruntă o țară sau o regiune. Volumul de dezinformări și informații false online este uriaș și OMS  a admis aceast obstacol încă de la început și tocmai de asta am încurajat și încurajăm populația să consulte surse oficiale și experții în comunicare să targeteze audiența. Recomandările vin de la guverne și specialiști și nu de la diverse alte surse care vă pot provoca rău, dumneavoastră și celor din jur. Avem suficiente date cât să putem face recomandări oficiale în cunoștință de cauză, care să-i protejeze pe oameni. 

 Rep.: Organizația Mondială a Sănătății suferă însă și de o criză a credibilității, cel puțin asta am văzut în lunile de pandemie. Cum a ajuns OMS aici și cum va rezolva această problemă?

M.G.:  Prioritară este pentru noi adunarea de informații relevante, pentru că boala este nouă pentru omenire. Mandatul nostru este cercetarea și apoi elaborarea de măsuri care să ne permită să depășim această provocare uriașă. Va exista o evaluarea independetă a activității OMS de până acum, făcută de un comitet deja stabilit. Așa că această evaluare va oferi răspunsuri, va arăta slăbiciunile și provocările cu care ne confruntăm, ca Organizație și apoi ne va permite să ne îmbunătățim.