Ce se întâmplă de fapt la orele de educație sexuală și de ce vor parlamentarii să le scoată din școli

Deputații au decis la începutul verii să înlocuiască sintagma educație sexuală cu cea de educație sanitară. Totul s-a întâmplat după ce,tot anul acesta a fost promulgată legea care obligă unităţile şcolare să organizeze, cel puţin o dată pe semestru, programe de educaţie pentru viaţă şi sănătate, inclusiv educaţie sexuală pentru copii.

Autorii modificării sunt deputaţii Robert Sighiartău (PNL), Florica Cherecheş (PNL), Elena Hărătău (PSD), Steluţa-Gustica Cătăniciu (neafiliat), Adrian Solomon (PSD), Nicuşor Halici (PSD) şi senatorul Titus Corlăţean (PSD). Toți 7 au decis că pentru că există și părinți care, din motive religioase, nu vor ca elevii să participe la astfel de ore, este necesar acordul scris din partea familiei.

Deși se preda și până acum ca materia opțională, educația sexuală a fost introdusă la foarte puține clase. Așa se face că după 16 ani de la introducerea în curricula a ajuns la maxim 7% dintre elevi atrag atenția ONG-urile care militează pentru acest subiect.

Pe 24 iunie, Klaus Iohannis a contestat la Curtea Constituțională legea votată de Parlament. Președintele spune că, prin modul în care a fost adoptată, precum și prin conținutul normativ, legea încalcă Constituția. Iohannis invocă, printre altele, că legea nu definește noțiunea de "educație sanitară", nerezultând ce reprezintă aceasta.

Tot președintele mai spune că prin eliminarea sintagmei "cel puțin o dată pe semestru" nu reiese clar dacă programa școlară este modificată în sensul introducerii acestei discipline pe tot parcursul anului școlar sau, dimpotrivă, este eliminată acea garanție instituită inițial, prin care legiuitorul a urmărit ca programele de educație pentru viață să fie efectiv puse în practică cel puțin o dată pe semestru, în beneficiul elevilor.

În sesizarea către CCR, Iohannis mai arată că este neclar și momentul în care trebuie să se solicite acordul scris al părinților sau al reprezentanților legali ai copiilor în vederea participării la aceste programe de educație.

Ce conține de fapt programa și de ce reprezintă în continuare un subiect tabu?

Sunt mai multe motive pentru care educația sexuală continuă să reprezinte o provocare spune la RFI Carmen Suraianu, directoare executivă a Societății de Educație Contraceptivă și Sexuală.

Ea crede că opoziția și lipsa de înțelegere asupra tematicii, care rămâne în continuare un subiect tabu sau cel puțin învăluit într-un mister, generează tot felul de idei care nu au legătură cu ceea ce se întâmplă în cadrul orelor de educație sexuală.

Carmen Suraianu explică la RFI că orele sunt construite, ca în cadrul oricărei alte materii, etapizat și pe nivelul de înțelegere al fiecărei vârste.

“Conform ultimului ghid internațional aceste arii tematice pornesc de la relații, valori, drepturi, cultură, înțelegerea genului, a modului în care putem să rămânem în siguranță – teme legate de violență și cum putem preveni situații care pot duce la abuzuri. Abilități în ceea ce privește sănătatea și starea de bine. Drepturi ale omului. Informații despre corp și despre dezvoltare, toate în relație cu vârsta pe care o are copilul. Accentul e pus pe păstrarea sănătății și a stării de bine, unde sănătatea nu este doar absența bolii, ci și starea de bine în ceea ce privește partea emoțională, socială și mentală”, explică directoare executivă a Societății de Educație Contraceptivă și Sexuală.