De ce România nu are o aplicație anti-COVID națională?

Stop Covid, Corona Warn App,  ViruSafe,  Immuni sau Covid Tracker sunt numele aplicațiilor oficiale Covid 19 din Franța, Germania, Bulgaria, Italia  și Irlanda.  Și nu sunt singurele.  “Numeroase state membre ale Uniunii Europene au lansat aplicaţii naţionale de depistare a contacţilor şi de avertizare ", a declarat recent comisarul pentru piaţa internă, Thierry Breton.   

În Romania au apărut deja câteva aplicații private care promit monitorizarea în vederea prevenirii infectării. Despre utilitatea unei aplicații de Contact Tracing ne vorbește Dan Țeca - coordonatorul proiectului First Contact, o aplicație dezvoltată la Cluj, de un grup de IT-iști asociați în ONG-ul „Noi, Cetățenii” : 

“Rolul unei aplicații de Contact Tracing este de a depista contacții unui infectat pentru a-i avertiza că au fost expuși contaminării.  Scopul fiind ca aceștia să se poată izola și eventual testa - pentru a nu transmite virusul mai departe.De precizat că în nicio țară din UE o astfel de aplicație nu te avertizează în timp real când te apropii de un infectat - și asta mai ales din motive de privacy. În cazul aplicației First Contact, tot ce are de făcut utilizatorul este să-și instaleze aplicația și să lase Bluetooth-ul pornit. Aplicația va funcționa permanent în background și va înregistra toate întâlnirile Bluetooth cu alte telefoane First Contact. Când cineva dintre cei cu care ai avut contact va fi depistat că e infectat cu Coronavirus, vei primi o Alertă de Expunere cu data și durata contactului respectiv - fără a se preciza cine a fost persoana infectată. E important de spus că semnalele transmise de telefoane prin Bluetooth nu conțin niciun fel de date de localizare sau alte informații prin care utilizatorul ar putea fi identificat - doar niște coduri numerice - aleatorii, anonime și care se schimbă frecvent pentru ca utilizatorul să nu poată fi urmărit de cineva.

Un studiu recent realizat la Universitatea Oxford arată că folosirea unei aplicații de Contact Tracing poate reduce rata de infectare indiferent de nivelul adoptării acesteia. Conform acestui studiu, dacă 75% din locuitorii unei regiuni ar folosi o astfel de aplicație infectările s-ar reduce cu 81% iar decesele cu 78%. La o adoptare de 15%, ar fi cu 15% mai puține infectări și cu 11,8% mai puține decese. Iar rata de adoptare a unei astfel de aplicații depinde mai ales de nivelul de Privacy pe care îl asigură. Cu cât acesta este mai mare, cu atât și rata de adoptare va fi mai ridicată. Și am să dau ca exemplu 2 dintre cele mai importante țări din UE - ambele cu aplicații bazate pe Bluetooth. În Franța - aplicație centralizată ce transmite autorităților istoricul contactelor Bluetooth ale utilizatorului - o soluție intruzivă, pe care și Comisia Națională de Informatică și Libertăți a obligat recent guvernul francez să o modifice. În Germania - aplicație descentralizată, cu o arhitectură similară cu cea a aplicației noastre - fără probleme de Privacy - datele întâlnirilor rămân exclusiv pe telefonul utilizatorului. În 2 luni și jumătate aplicația franceză StopCovid a acumulat 2,3 milioane instalări - o rată de adoptare de 3,4%, în vreme ce aplicația germană Corona-Warn a avut 17,8 milioane instalări - o rată de adoptare de 21,4% - de aproape 7 ori mai mare decât cea din Franța”.

La jumătatea lunii iunie, atunci când în Germania a fost lansată aplicația Corona Warn App, în contextul unor îngrijorări cu privire la problemele de confidențialitate din unele țări față de utilizarea acestei tehnologii, ministrul german al Sănătății a declarat: „ Aplicația este sigură, voluntară și ușor de utilizat. Nu ar putea fi mai bună”. 

Care este situația în România? L-am întrebat pe secretarul de stat din Ministerul Sănătății, Andrei Baciu:

“La Ministerul Sănătății nu s-a pus problema de astfel de aplicații, nu au avut loc astfel de discuții cu privire la aplicații de monitorizare. Dacă sunt astfel de chestiuni care pot fi evaluate din punct de vedere tehnic, aici doar experții de la INSP ar putea să se exprime cu privire la aplicații de acest gen care funcționează în alte părți, însă la Ministerul Sănătății nu au avut loc astfel de discuții cu privire la aplicații de monitorizare COVID. (…) La nivelul Ministerului Sănătății, noi aplicăm soluțiile recomandate de experți, experții de la Institutul de Sănătate Publică. Nu am primit astfel de recomandări cu privire la dezvoltarea unor astfel de soluții”

Aplicația dezvoltată de ONG-ul din Cluj a fost oferită, gratuit, autorităților române, mai spune Dan Țeca:

 “ Le-am cerut doar o aprobare - nimic mai mult. Și am cerut această aprobare pentru a avea acces la API-ul Apple - ca să asigurăm funcționarea aplicației și pentru iPhone. Și dacă ne-ar fi dat atunci această aprobare, am fi putut lansa o aplicație de calitatea celei din Germania cam în același timp cu ei. Și fără ca guvernul român să plătească 20 de milioane Euro, cum a plătit cel german pentru aplicația Corona-Warn. În cele 5 luni cât ne-am tot străduit să obținem aprobarea, am trimis adrese repetate către DSU și INSP, iar în urmă cu o lună, și o Scrisoare deschisă către Guvernul României. La niciuna dintre acestea nu am primit vreun răspuns. Ei nu au înțeles, probabil, că nu toate aplicațiile de Contact Tracing bazate pe Bluetooth sunt la fel - că unele, în special cele centralizate, pot fi foarte intruzive (cum e în cazul Norvegiei sau al Franței) și altele, dimpotrivă, au un impact zero pe Privacy - cazul aplicațiilor descentralizate din Austria, Germania, Italia, Spania și multe alte țări).

Și cred că au înțeles și mai puțin faptul că nu este suficient ca o aplicație să fie descentralizată, din moment ce Ministerul Educației și Cercetării a desemnat Institutul de Științe Spațiale să realizeze o aplicație de acest gen, dar care, din păcate, folosește coduri numerice fixe, legate intrinsec de dispozitivul utilizatorului. O soluție ce contravine flagrant recomandărilor din aprilie ale Comisiei Europene - unde se precizează foarte clar că aceste coduri trebuie să se schimbe periodic, pentru ca traseul utilizatorului să nu poată fi urmărit.”

Aplicația la care face referire Dan Țeca este parte din proiectul de cercetare IASO - al Institutului de Științe Spațiale, proiect care a beneficiat de finanțare din partea Ministerului Educatiei si Cercetarii. Sistemul informatic integrat de supraveghere și modelare epidemiologică, din care face parte și aplicația anti-covid pentru urmărirea contactelor,  trebuie predat Ministerului Educatiei și Cercetării pe 17 septembrie. (https://iaso.insp.gov.ro/iaso/)

Dezvoltatorii ei susțin că aplicatia respectă viața privată. Mugurel Bălan, cercetător științific, unul dintre cei care au participat la proiect, a declarat pentru Libertatea.ro că aplicația nu va anunța autoritățile că un cetățean a fost în apropierea unei persoane depistată ulterior cu COVID-19, ci doar pe respectivul utilizator. Decizia de a merge la un doctor, de a anunța Direcția de Sănătate Publică sau de a-și face un test pentru depistarea infecției cu SARSC-CoV-2 va fi strict personală. Este o aplicație care respectă toate regulile de intimitate, a mai declarat Mugurel Bălan. "Doar cu acordul pacientului, medicul introduce într-un server codul generat de aplicație persoanei infectate. Nici nume, nici număr de telefon, nici un alt fel de date care să poată ajuta la identificarea acestuia. Odată introdus codul, aplicația îi va avertiza automat pe toți cei cu care a intrat în contact în ultimele 14 zile”, a mai declarat Mugurel Bălan pentru Libertatea.ro.

Proiectul a costat 165.000 de euro și a fost câștigat de Institutul de Științe Spațiale (ISS), o filială a Institutului Național pentru Fizica Laserilor de la Măgurele. Instituția a coordonat proiectul, la care au fost cooptați Romanian Inspace Engineering (RISE) SRL, Institutul Național de Sănătate Publică și Administrația Națională de Meteorologie. La începutul lunii septembrie, RFI România a întrebat INSP dacă la nivelul instituției există o preocupare pentru dezvoltarea unei aplicatii anti-COVID. Până în acest moment nu am primit un răspuns oficial.

"Oricum, noi am început deja să lucrăm la modificarea aplicației First Contact pentru a putea funcționa și fără sprijinul sau implicarea autorităților. Chiar dacă așa va putea rula numai pe telefoane sau tablete Android, e însă important ca și românii să aibă cât mai repede o aplicație de Contact Tracing neintruzivă - mai ales în contextul începerii școlilor, când lucrurile încep să se complice încă și mai mult. Și aș vrea să fac și pe această cale un apel către developerii de Android din România, dacă îmi permiteți. Cine ne poate ajuta să facem modificările necesare, ca să putem lansa cât mai repede aplicația asta, este rugat să ne contacteze prin email pe adresa [email protected] sau prin formularul de contact de pe site first-contact.ro. Cu mențiunea că toți cei implicați în acest proiect lucrează pro bono.", a mai spus Dan Țeca, coordonatorul proiectului First Contact.