Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Europa Plus: Lituania ocupă primul loc din țările dezvoltate la sinuciderile în rândul adolescenților

sinucideri.jpg

Image source: 
delfi.lt

*Un raport al UNICEF care analizează gradul de bunăstare al copiilor din țările dezvoltate, a dat peste cap societatea lituaniană care s-a trezit la coada clasamentului. În ceea ce privește sinuciderile în rândul asolescenților, Lituania este cu mult înaintea Japoniei sau a Statelor Unite;

*Polonezii le propun germanilor să înceteze lucrul la gazoductul Nord Stream 2 pentru a da o lecție Rusiei în cazul Navalny și Belarus și să folosească, în schimb, gazoductul polonez, Baltic Pipe;

*Croații au deschis cea mai mare centrală solară pe cea mai îndepărtată insulă locuită din Marea Adriatică.

„Lituania se află la coada țărilor dezvoltate în ceea ce privește asigurarea bunăstării copiilor,” scrie www.delfi.lt. Un raport al UNICEF care analizează bunăstarea copiilor din 38 de țări ale lumii, a creat o undă de șoc în Lituania. Numărul adolescenților care se sinucid în Lituania este cel mai mare din toate țările analizate: 18,2 adolescenți din 100.0000, cu vârste între 15 și 19 ani, se sinucid în Lituania.

„În ceea ce privește bunăstarea mentală a micilor noștri cetățeni, suntem pe locul 36, adică printre cele mai proaste,” continuă publicația lituaniană.

Raportul UNICEF evaluează bunăstarea copiilor în diverse domenii: gradul de satisfacție privind viața, numărul de sinucideri, abilitățile de învățare, relația cu părinții, participarea la luarea deciziilor în familie, integrarea în comunitatea școlară, abilitatea de a-și face prieteni, inclusiv timpul pe care copiii îl petrec afară.

Concluzia publicației lituaniene pe care o aflăm, de altfel, din titlu, este următoarea: „dacă țării i-ar păsa cu adevărat de situație, ar acționa ca un coronavirus: fulgerător.”

 

Baltic Pipe în loc de Nord Stream 2 - o ofertă poloneză pentru Germania

Acesta este titlul publicației poloneze wyborcza.pl, din care aflăm că „prim-ministrul, Mateusz Mazowiecki, a cerut Germaniei să oprească construcția noului gazoduct  Baltic Nord Stream 2 care face legătura între Rusia și Germania (...) Cererea are legătură cu evenimentele din Belarus și cu atacul asupra liderului opoziției ruse Aleksey Navalny,” comentează jurnaliștii polonezi.

„Reacția Occidentului ar trebui să fie și mai puternică și trebuie să ducă la încetarea lucrărilor la Nord Stream 2, care întărește Rusia și îl ajută pe președintele Putin să construiască o putere militară pentru a intimida alte națiuni. De data aceasta, trezirea a sunat foarte puternic și cred că Germania va înțelege în cele din urmă că acest proiect este anti-european, opresiv, că este un sprijin al dictaturii, al sistemului autoritar care distruge speranțele de libertate ale națiunii bieloruse în mod foarte violent,” spune premierul polonez.

Purtătorul de cuvânt al guvernului, Piotr Mueller, a spus și mai mult: „El a declarat la televiziunea publică, că Polonia este gata să ofere Germaniei acces la conducta de gaze Baltic Pipe, care va livra gaz norvegian către Polonia, prin Danemarca, încă din toamna anului 2022 (...)”

„Mass-media rusă a citat instantaneu cuvintele lui Mueller,” remarcă jurnaliștii polonezi. „În cazul utilizării de către Germania a conductei Baltic Pipe, Polonia poate fi obligată să stabilească contacte cu privire la importul de gaze din Rusia. Scopul gazoductului baltic este de a elibera Polonia din această situație.”

 

Coronavirusul i-a făcut pe bulgari să aibă mai multă încredere în sistemul lor medical

„Atitudinea bulgarilor față de sistemul de sănătate a fost, în mod tradițional negativă, totuși au existat unele schimbări favorabile în opinia publică în ultimul an,” remarcă publicația www.mediapool.bg.

„Mai mult de jumătate dintre bulgari, 52%, consideră că sistemul de sănătate a fost destul de eficient în fața coronavirusului, comparativ cu 26% care sunt de opinia opusă. În urma crizei sanitare (provocată de coronavirus, n.r.), aproape 40% au mai multă încredere în profesioniștii din domeniul sănătății, în timp ce 32% folosesc același argument (criza sanitară, n.r.) pentru a justifica declinul încrederii lor în calitatea sistemului de sănătate.”

73% dintre respondenți consideră că sistemul de sănătate are nevoie de finanțare suplimentară pentru a face față unui alt eveniment precum pandemia de coronavirus, dar numai 10% dintre bulgari sunt gata să platească mai mult pentru asigurarea medicală obligatorie și pentru asigurările complementare.

 

73 de ani de la întoarcerea Litoralului Sloven la patria mamă

Mai multe ceremonii au avut loc în Slovenia pe 15 septembrie pentru a sărbători 73 de ani de la întoarcerea Litoralului Sloven la patria mamă, citim pe site-ul televiziunii www.rtvslo.si.

Litoralul Sloven, partea de vest a țării care se întinde de la Marea Adriatică - în sud, până la Alpii Iulieni - în nord, a aparținut Imperiului Austo-Ungar. La sfârșitul primului război mondial, regiunea a fost ocupată de armata italiană. Un sfert din teritoriul etnic predominant sloven și aproximativ 327.000 din populația totală de 1,3 milioane de sloveni au revenit Italiei. După cel de-al doilea război mondial, conform Tratatelor de pace de la Paris din 1947, cea mai mare parte a regiunii a fost cedată Iogoslaviei, iar, acum, teritoriul este sloven odată cu independența țării.

Președintele Sloveniei, Borut Pahor, a amintit că locuitorii „litoralului sloven au fost expulzați din patria lor acum 100 de ani. Perioada care a precedat cel de-al doilea război mondial a fost marcată de fascism, care a încercat să-i dezbrace pe bunicii și părinții noștri de limbă, cultură și identitate.”

„Sărbătorim supraviețuirea națiunii care s-a confruntat cu multe provocări dificile”, a declarat prim-ministrul Sloveniei, Janez Janša. Potrivit premierului, întoarcerea litoralului se datorează „numeroaselor organizații patriotice (din regiune, nr.r). Astfel, nedreptatea la nivel internațional care a fost promulgată prin Pactul de la Londra în 1915 a fost parțial corectată ”, a adăugat el.

De asemenea, premierul sloven a amintit de acțiunile de reconciliere ale celor doi președinți, italian și sloven, ceea ce reprezintă „un pas lăudabil în reconcilierea și apropierea dintre sloveni și italieni” și o reflectare a valorilor europene comune ale solidarității, conviețuirii pentru îndepărtarea poverilor din trecut.

 

Cea mai mare centrală solară croată, pe o insulă cu 3.600 de locuitori 

„Compania de electricitate Hrvatska Elektroprivreda (HEP) a pus în funcțiune noua sa centrală solară de 3,5 milioane kuna (aproximativ jumătate de milion de euro, n.r.) din Vis (cea mai îndepărtată insulă croată locuită din Marea Adriatică (n.r.),” anunță siteul www.poslovni.hr.

Centrala cu o capacitate de 3,5 megawați, este cea mai mare centrală solară din Croația și prima dintre cele șapte pe care HEP le va pune în funcțiune anul acesta.

Grație acesteia, „insula Vis va avea propria sursă de energie regenerabilă și o securitate mai mare a alimentării cu energie electrică, în special în perioadele de consum crescut în timpul sezonului turistic.”

Această insulă are 3.600 de locuitori.

 

Au participat la realizarea Revistei Presei din Europa Centrală și Orientală:

Elena Yordanova, Bulgaria

Kristina Perik, Croația

Akvilė Kaucikaite, Lituania

Artur Luksza, Polonia

Terezia Balcova, Slovacia

Eva Skok, Slovenia

 

Toate articolele din seria Europa Plus a RFI România aici

Revista presei din Europa Centrală și Orientală