Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


"Profesorii care refuză să facă ore online să-și dea demisia"

Șeful guvernului nu-și poate imagina că un profesor poate să refuze să predea online. Dacă este cazul, spune Ludovic Orban, vor fi luate măsurile legale care se impun. Problema nu ține însă de imaginație. Ce nu se cunoaște deocamdată este răspândirea fenomenului. Rareș Voicu, președintele Consiliului Național al Elevilor precizează că nu are o centralizare a acestor cazuri dar știe despre ele și declară că, atunci când a propus înregistrarea cursurilor online, reacția majoritară a profesorilor a fost de respingere. Motivele pe care le invocă cei care refuză să predea online încep cu legea educației și se termină cu regulamentul de protecție a datelor, așa numitul GDPR. Profesorul Marian Staș, expert în educație, vorbește la RFI despre aspectul etic al problemei la baza căreia, crede el, stă lipsa încrederii.

Premierul Ludovic Orban avertizează că se vor lua măsuri legale dacă sunt profesori care refuză să predea online. În opinia sa, dacă sunt, sunt doar cazuri izolate:

Nu pot să-mi imaginez că un profesor poate să refuze să predea copiilor. (...) Vom lua măsurile legale care se impun în astfel de situaţii. (...) Din punctul meu de vedere, nu trebuie să judecăm dascălii pentru câteva cazuri individuale. Unde apar astfel de cazuri individuale vom lua măsuri legale, dar marea majoritate a dascălilor se adaptează, evoluează şi îşi realizează misiunea pe care o au, cea de a educa copiii, de a le trimite cunoştinţele în cadrul diferitelor materii, a subliniat premierul, care a adăugat că în această situaţie, dacă va fi necesar, Legea educaţiei va fi modificată.

Potrivit legii educației, învăţământul preşcolar, şcolar, preuniversitar şi universitar se poate desfăşura online pe perioada stării de urgenţă sau de asediu. Legea a fost modificată în acest sens la mijlocul lunii aprilie, când România era în stare de urgență. Din 15 mai țara noastră e în stare de alertă din cauza pandemiei de coronavirus.

Scenariile de funcționare a școlilor se schimbă de la o zi la alta. La începerea anului școlar în 263 de unități de învățământ cursurile erau doar online. 4 zile mai târziu numărul acestora creștea cu 49, ajungând la 312. Peste weekend lucrurile s-au schimbat iar, elevii din 305 școli învață de acasă. Numărul școlilor din scenariul galben, unde o parte dintre elevi merg la școală, iar ceilalți urmăresc curusurile online a scăzut constant: am plecat de la 4915 și am ajuns la 4391.
Ca și la începutul pandemiei rămâne aceeași mare problemă: lipsa infrastructurii digitale. Potrivit Consiliului Național al Elevilor, 800.000 de elevi nu au acces la un dispozitiv conectat la internet. Oricum, spune Rareș Voicu, președintele CNE, educația on-line nu se reduce la atât:

Rareș Voicu: Constă și în modul în care pofesorul din sala de clasă sau de acasă facilitează procesul de învățare on-ine, pentru că nu e de ajuns să trântim elevilor niște materiale de învățare pe aceste platforme online și să le spunem descurcați-vă. Procesul de învățare onșline ar trebui să fie unul facilitat de către cadrul didactic.
Reporter: V-au povestit colegii din țară că sunt profesori care refuză să predea ore online?
R.V: Da, și chiar unități de învățământ care au spus din start, nu, nu predăm online. Unor colegi care au boli cronice, care fac parte din grupe de risc sau care au în familie persoane care fac parte din grupe de risc și au decis să rămână acasă în baza unei adeverințe emisă de către medicul specialist li s-a spus că nu vor fi organizate cursuri online. Aici motivele sunt variate: fie din lipsă de voință, fie din lipsă de infrastructură, fie lipsa pregăturii profesorilor, care cred că le însumează pe toate.
Rep: Dar profesori care refuză să fie filmați, despre astfel de cazuri ați auzit?
R.V: Da. Filmați nu neapărat, cât înregistrați, invocând acel aspect al proprietății intelectuale. Marile universități din lume înregistrează seminariile și cursurile astfel încât studenții să poată reveni la ele oricând au nevoie. Atunci când am ieșit cu această poziție, prin care am solicitat ca toate cursurile online să fie înregistrate, feedback-ul majoritar din partea profesorilor a fost că nu-și doresc acest lucru din frici mai mult sau mai puțin fundamentate, din punctul meu de vedere. Frici cum că materialele vor fi distribuite ulterior pe internet și vor fi făcute diferite acte calomnioase precum și faptul că vorbim despre proprietate intelectuală și așa mai departe. Soluția, pentru aceasta cel puțin, ar fi crearea în final a acelei platforme școlare de e-learning, care este prevăzută în legea educației de 9 ani de zile și care nu a fost făcută niciodată până acum. Acolo ar putea fi încărcate aceste lecții, înregistrate de către Ministerul Educației, niște lecții standard practic, pe care orice elev să le poată accesa.

Profesorul Marian Staș, expert în educație, vorbește la RFI despre aspectul etic al problemei la baza căreia, crede el, stă lipsa încrederii. "Dacă-mi pasă de copii, fac școala de care copiii au nevoie".

Mi se pare un semnla de atenție foarte, foarte relevant în legătură cu ceea ce înseamnă relația de încredere, în primul rând, și încredere bazată pe integritate, între instituția școlii și profesori și între profesori și sistem. Pentru că dacă îmi pasă ca de ochii din cap de copii, intru și fac școala de care copiii au nevoie, fără niciun fel de negociere. Adică fără să pun problema daca sunt filmat, nu sunt filmat, vreau online, nu vreau online.

Problema este că în momentul de față relația de integritate este extrem de deteriorată, și încrederea bazată pe ingritate. Pentru că în momentul în care actorii importanți din sistem, și Ministerul Educației și Guvern și unii profesori acționează și se comportă cu jumătăți de măsură de integritate, de pildă nu știu sau nu pot să susțină orele, nu alocă resursele necesare, promit 250.000 de tablete și nici alea 80.000 nu sunt disponibile, despre care făcuseră vorbire, atunci acest cerc, care ar trebui să fie virtuos, de încredere reciprocă, bazată pe integritatea fiecărui jucător în parte, devine un cerc otrăvit, un cerc vicios, de lipsă de încredere în care astfel de manifestări își pot face locul.
Din punctul de vedere al unor profesori cu integritate și oameni cărora le pasă într-adevăr de școală, acest subiect ar trebui să fie nenegociabil. Eu, dacă aș fi în locul lor, aș face școală oricum, fără niciun fel de problemă, iar dacă nu-mi convine există și instituția demisiei, a părăsirii sistemului.