Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Prezența SARS-COV- 2, detectată în investigațiile pentru metastazele osoase și la pacienți negativi

Investigațiile făcute pentru metastazele osoase scot la iveală modificări la nivelul nasului care arată că expunerea la virus lasă urme, chiar și în rândul celor asimptomatici.

De la începutul pandemiei, peste jumătate din pacienții investigati au prezentat astfel de urme, chiar si cei testați negativ, atrage atentia Mircea Dragoteanu, medic primar de medicină nucleară.
Ce înseamnă asta? Este o informatie științifică care ar putea aduce câteva răspunsuri privind imunitatea față de Sars COV 2.
Cercetările insa trebuie sa continue, mai explică Mircea Dragoteanu, șeful laboratorului de la Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie din Cluj-Napoca.

Mircea Dragoteanu: Noi facem scintigrafie osoasă de 25 de ani. În ultimul an am observat un aspect repetitiv pe care nu l-am întâlnit decât foarte rar înainte și în cu totul alt context. Această hiperfixare a radiotrasorului osteotrop la nivelul foselor nazale sau al porțiunilor superioare am întâlnit-o înainte numai în cazuri în care aveam pacienți care aveau rinită sau sinuzită cu manifestări explicite.

În acest an însă, am întâlnit un număr mare. Am estimat că undeva la 50% din cazurile de scintigrafie osoasă pe care le facem pentru cu totul altă patologie, la care apare această hiperfixare în zona nazală. Din punct de vedere statistic, această hiperfixare nu se poate datora decât acestei epidemii de SarsCov2. Nu a apărut în cei 25 de ani anteriori, ci a apărut acum, în contextul epidemiei.

Foarte important este că sunt pacienți care nu au simptomatologie, nu au scurgeri de secreții nazale, nu au senzație de nas înfundat. Ei sunt complet asimptomatici. Această hiperfixare nu se datorează unei patologii nazale clasice. În general, pacienții sunt trimiși la noi pentru afecțiuni oncologice, la care se urmărește depistarea existenței sau nu a metastazelor osoase.

Acești pacienți nu au legătură prin patologia lor de bază cu această manifestare, cu hiperfixarea radiotrasorului osteotrop la nivelul foselor nazale. Este un fenomen nou. Acest fenomen se înregistrează la pacienți care nu sunt covid pozitivi. Problema este următoarea. Acest radiotrasor al nostru se fixează în procesele de modelare osoasă.

Noi vedem hiperfixare la cazurile standard acolo unde se remodelează osul, în metastaze osoase, în fracturi, în alte tipuri de patologii osoase. În aceste cazuri însă, este foarte posibil ca la nivelul mucoasei nazale sau al periostului, virusul să inducă anumite modificări biochimice metabolice cu apariția unor compuși cu care se fixează radiotrasorul nostru. Din punct de vedere epidemiologic asta ar arăta că mult mai mulți oameni au fost în contact cu virusul decât putem diagnostica prin testele în uz. 

Rep: Dar oare știm dacă ei sunt contagioși? Pentru că spuneați că testul este negativ. 
M.D: Nu au cum să fie contagioși din moment ce nu sunt nici măcar diagnosticabili prin testele uzuale. Ei au avut, probabil, contact cu virusul, acesta a declanșat la nivelul mucoasei sau foselor nazale această reacție pe care noi o identificăm colateral. Acești pacienți sunt negativi din punctul de vedere al testelor uzuale pentru covid și nu prezintă simptomatologie. 

Rep: Din momentul în care s-ar expune la o nouă contaminare, contează că ei au acolo?
M.D: Noi nu putem specula acest lucru. Noi vă spunem numai ceea ce vedem. Noi vedem că un trasor care se fixează la nivelul osului ajunge să se fixeze pe scară largă în cavitățile nazale la pacienți care altminteri din punct de vedere al patologiei clinice nu justifică acest fenomen. Cei care nu se pot încadra statistic decât în contextul epidemiei.

Cel mai probabil este că în această avalanșă de reacții pe care o declanșează virusul, se produc compuși în interiorul mucoasei nazele, unde se cantonează ca poartă de intrare, pe care noi îi detectăm colateral, parazit, față de investigația de bază. Ceea ce spunem noi este ceva care are semnificație științifică și statistică. Mai departe, pentru utilitatea observației ar trebui văzut dacă nu cumva putem identifica contactul la un număr mai mare de persoane din populație cu acest nenorocit de virus extraordinar de agresiv, înainte ca testele obișnuite să îl poată releva. Problema este că această reacție la nivelul foselor nazale pe care noi o identificăm ar putea să aibă legătură cu crearea unei imunități care să justifice de ce anumite persoane sunt asimptomatice în momentul în care încărcarea virală crește și poate fi detectată pe testele uzuale.

Rep: Această informație cui i-ar fi de folos? Cine ar trebui să o ducă mai departe, să aprofundeze?
M.D: În momentul de față, a elabora articole și a le publica în publicații științifice este o problemă care durează foarte mult. Toate lucrurile se desfășoară foarte rapid. Am considerat de datoria mea să informez asupra acestui aspect, mai ales pe medicii cu care lucrăm. Ei trebuie să știe că se întâmplă ceva și ce se întâmplă.

Ca să poți să faci o cercetare extinsă ar trebui să existe o coroborare cu ceea ce văd alții. O colegă care lucrează în Paris a spus că și la alt trasor în PET CT au văzut același lucru, ceea ce e foarte important. Nu numai trasorul nostru se fixează la nivelul foselor nazale, ci este deja un fenomen confirmat. De pildă, noi am propus acum vreo 3-4 luni un articol în care am scris să folosim radiația gamma pentru a omorî virusul, pentru a trata afecțiunea în faza de pneumonie. L-am elaborat cu un colectiv din Canada, de la Montreal, de la Universitatea McGill, dar încă se lucrează, după luni de zile, la acest articol ca să devină publicabil. Inerția pentru articole publicate în reviste științifice e foarte mare.

Atunci am considerat de datoria mea să le spun  colegilor încă o dată și acum, prin dumneavoastră, să ajungem și la un public mai larg, ce se întâmplă. Vedem un fenomen care foarte probabil din punct de vedere probabilistic și epidemiologic este datorat epidemiei de SarsCov2, dar a cărui semnificație și utilitate rămâne a fi verificată prin studii complementare la care noi avem acces mai puțin.

Noi nu putem urmări acești pacienți. Ar fi foarte util ca direcțiile de sănătate publică să ia în evidență pacienții pe care noi îi semnalăm cu acest fenomen și să vadă dacă ei, în continuare, dezvoltă boala Covid19. Sau ce se întâmplă cu dânșii, dacă are vreo relevanță pentru următoare evoluție din punct de vedere medical a acestor pacienți. 

 

Mircea Drăgoteanu, șeful laboratorului de la Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie din Cluj-Napoca.