Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Europa Plus: Violența împotriva femeilor – o problemă gravă în Croația

- O petiție împotriva limitării accesului jurnaliștilor în noul Parlament, a fost semnată în Bulgaria

- Șoc pentru părinții lituanieni: mâncarea din școli ar putea fi făcută din resturi

- Bratislava urcă pe scara mondială a orașelor „inteligente”

Reprezentația trupei Teatrului Național din Istria și lansarea simbolică de baloane negre, comemorând femeile victime ale violenței domestice, în piața din Portorata, au marcat Ziua națională contra violenței împotriva femeilor. Se spune că 23 de femei au fost ucise în Istria, în ultimii 25 de ani.

Declarând că „cifrele negre” indică încă existența violenței împotriva femeilor, Sandra Čakić Kuhar, președintele Comisiei pentru egalitatea sexelor din zona Istria, a declarat că tot în această perioadă, alte 17 tentative de omor au fost înregistrate:

„Sarcina noastră este să luptăm constant contra violenței în privința femeilor și contra tuturor formelor de violență. Realitatea noastră este epidemia de coronavirus, care, în afara crizei sanitare, atrage în mod egal și o criză economică, ce le atinge în mod deosebit pe femei”, a declarat Sandra Čakić Kuhar.

Branka Žužić, purtătoare de cuvânt a asociației „ Sigurna kuća Istra”, a remarcat că în perioada de izolare, nu s-au înregistrat mai multe cazuri de violență domestică decât de obicei:

„Totuși, atragem atenția asupra epidemiei de violență familială, care sufocă țara de ani buni. În primele opt luni ale acestui an, șapte femei au fost ucise – o concubină, două soții, o soră, două mame, o nașă și o bunică, au fost ucise doar în orașul Pula”, a decarat Branka Žužić, adăugând că în fiecare an, o medie de 20 de femei sunt ucise în mediul familial. După părerea ei, indecizia acestor femei și lipsa curajului de a părăsi agresorul sau de a-l denunța, au fost decisive, în special din cauza lipsei de înredere în instituțiile statului.

„Cauza acestui fapt este ineficacitatea și neglijența istituțiilor din sistemul de stat. Dacă presa, în lupta cu Covid-19, ne avertizează zi și noapte sa nu fim iresponsabili, atunci noi suntem și devenim responsabili și pentru lupta contra violenței împotriva femeilor, căci este vorba de o problemă socială, juridică, economică și geografică”, a concluzionat Branka Žužić.

Dealtfel, în 2006, „Sigurna kuća Istra” a recunoscut problema violenței contra femeilor în regiunea Istria. Astăzi, asociația are două adăposturi și două centre de consiliere, iar de la fondarea ei, a asigurat protecția a peste 300 de femei.

Reprezentanta poliției din Istria, Alica Rosić Jakupović, a declarat că polițiștii nu au înregistrat o creștere a numărului intervențiilor legate de violența familială, sau cea contra femeilor. Totodată, ea a adăugat că transmiterea între generații a violenței domestice – fii asupra mamelor, precum și hărțuirea prin rețelele sociale, sunt în creștere.

 

O petiție împotriva limitării accesului jurnaliștilor în noul Parlament, a fost semnată în Bulgaria

Mai mult de 60 de jurnaliști au semnat petiția ce reclamă liberul lor acces la Camera Deputaților, în noua clădire a Parlamentului, fosta clădire din Sofia a Partidului Comunist.

Documentul a fost depus la Biroul Adunării Naționale. După noile reguli de organizare, reprezentanții media nu mai au voie la deputați, adunările din plen pot fi urmărite doar pe ecranele televizoarelor instalate într-o cameră la subsol.

În acest fel jurnaliștii sunt privați de întâlnitile directe cu deputații, ceea ce le împiedică munca și îndeplinirea misiunii lor: furnizarea către public a informațiilor de calitate.

„Izolarea fizică a presei, cât și interzicerea dialogurilor cu deputații, miniștrii și reprezentanții instituțiilor, supuși controlului parlamentar, limitează drastic accesul la informație, care este un drept fundamental al cetățenilor”, scrie în petiția redactată de reporterița politică a site-ului „Club Z”, Plamena Ignatova.

După părerea ei, ”interacțiunea cu Serviciul de Presă al Parlamentului și agenția de relații cu presa a grupurilor parlamentare nu sunt suficiente pentru a asigura o comunicare inependentă și eficientă între jurnaliști și puterile politice”.

„Bunele practici europene pe care le menționați, nu sunt aplicabile în cazul nostru”, i se adreseaza Plamena Ignatova președintelui Adunării Naționale - Tsvéta Karayantchéva, care a afirmat în dese rânduri că același regim de muncă îl au și jurnaliștii de la Parlamentul European.

Karayantchéva a explicat că decizia restricționării accesului jurnaliștilor a fost luată de predecesorul din Partidul Socialist Bulgare, Gueorgui  Pirinski, care a aprobat și renovarea vechiului sediu al Partidului Comunist, în 2005. Această declarație a fost prilejuită de declarațiile deputatului PSB Krum Zarkov, care a spus că „în această legislatură, experții nu sunt primiți în comisiile parlamentare, iar jurnaliștii sunt ținuți în pivnițe”.

Asociația Jurnaliștilor Europeni și-a exprimat și ea părerea în legătură cu acest subiect și le-a cerut parlamentarilor bulgari să le asigure reporterilor condiții de muncă normale.

 

Șoc pentru părinții lituanieni: mâncarea din școli ar putea fi făcută din resturi

Serviciul alimentar și veterinar al statului a primit o notificare, care indică faptul că la cantinele unor licee din Vilnius Duke Gediminas, mâcarea elevilor este făcută din resturi adunate din farfurii, anunță radio „LRT”. Aceași sursă precizează și că autoritățile statului au început imediat o anchetă la școli, pentru a verifica procedurile de igienă.

Unul dintre bucătarii de școală, intervievat, a declarat la radio că alte feluri erau gătite mai târziu, din resturile de alimente neconsumate. Conform acestuia, copiii mâncau budincă dimineața, clătitele erau preparate seara, iar resturile erau mai apoi amestecate cu carne și se serveau ca bulete. Același bucătar spune că nici măcar ăsta nu este sfârșitul, ci chiar și din acele bulete, rămase neconsumate, sunt folosite la alte feluri de mâncare.

De partea cealaltă, Rimantas Remeika - directorul liceului Vilnius Duke Gediminas, a recunscut că angajații bucătăriei au fost constrânși deseori să improvizeze, în lipsa cărnii.

„În anumite zile, au fost momente când a trebuit să facem porții mai mici sau să improvizăm. Neînțelegeri au apărut într-o ramură mică a unității noastre de învățământ, ceea ce a dus la calcularea greșită a cantităților necesare de hrană”, a explicat directorul Remeika. Înainte de a recunoaște că mâncare a fost făcută din resturi, conducerea liceului a ordonat oprirea cantinei.

Directorul a mai spus că înaintea recomandărilor ministrului Sănătății, Aurelijus Veryga, de a mânca la școală, elevii evitau acest lucru, fiindcă nu sunt obișnuiți să mănânce sănătos.

Radio LRT mai spune și că serviciile de masă ale liceului din Vilnius sunt furnizate de o instituție publică: „Bruneros”, care nu vrea să comenteze situația.

 

Bratislava urcă pe scara mondială a orașelor „inteligente”

Primele locuri în acest top sunt ocupate de Singapore, Helsinki și Zurich.

Capitala Slovaciei este pe poziția a 76-a, dintre cele 109 orașe evaluate de „Smart City Idex” (SCI).

În comparație cu primul an al acestei ierarhii, Bratislava a urcat de anul trecut 8 locuri, iar dintre țările din V4, doar capitala Ungariei stă mai rău, Budapesta fiind pe treapta a 77-a.

Scara mondială, condusă de Singapore, evalueaza orașele în funcție de nivelul de satisfacere a nevoilor cetățenilor.

„Bratislava prosperă mai ales în privința sănătății și securității publice, iar poluarea aerului este mică. Printre alte avantaje, mai putem enumera calitatea școlilor și accesibilitatea locurilor de parcare. La polul opus, chiriile ieftine și serviciile medicale nu sunt la un nivel prea bun. Orașul a fost cel mai criticat, însă, din cauza traficului și a lipsei spațiilor verzi”, spune Martin Reguli, de la Fundația F. A. Hayek.

Bratislava a avut rezultate slabe și la evaluarea soluțiilor tehnologice, ale problemelor concrete din oraș. Au fost doar 3 aspecte la care are rezultate peste medie: accesul la WiFi public, sistemul online de supraveghere a transportului public și informațiile online despre locurile libere de parcare.

„Bratislava are mari carențe în privința supravegherii poluării aerului, locurile unde să oprești mașina și punctele de informare digitale”, adaugă Reguli.

Orașele europene cel mai bine clasate pe această scară mondială, care, dealtfel, a fost creată de Centrul de cercetare al „ World Competitiveness Center IMD”, în cooperare cu „ Singapore University of Technology and Design”, sunt Helsinki – pe locul al 2-lea și Zurich pe al 3-lea. De asemenea, Oslo este pe poziția a 5-a, Copenhaga pe a 6-a, Geneva pe a 7-a și Amsterdam pe treapta a 9-a.

Dintre metropolele din țările vecine Slovaciei, Viena stă pe locul al 25-lea, Praga pe 44, Varșovia pe 55, iar capitala Ucrainei – Kievul, pe abia pe poziția a 98-a.

Cu claborarea:

Terezia Balcova - Slovacia

Kristina Perić - Croația

Elena Cafarova - Bulgaria

Akvilė Kaučikaitė - Lituania

Toate articolele din seria Europa Plus a RFI România aici

Proiect in parteneriat cu Agentia Universitara a Francofoniei