Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Curtea de Conturi: 12 milioane de români asigurați la Sănătate, dar scutiți de la plată

spital_ilfov.jpg

Sursa imaginii: 
scjuilfov-asec.ro/pacienti/

Sistemul de sănătate din România va rămâne subfinanţat în condiţiile în care vom continua să avem mai mulţi beneficiari ai serviciilor de sănătate decât plătitori.  Concluzia se regăsește în raportul Curții de Conturi cu privire la utilizarea resurselor Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate pentru perioada 2011-2019.  La sfârşitul anului trecut, la sistemul public de asigurări sociale de sănătate contribuiau doar 6,74 milioane de români, în timp ce peste 12 milioane erau asiguraţi, dar scutiţi de la plata CASS – se specifică în auditul Curţii de Conturi. Documentul scoate la iveală și situaţia fragmentată a reţelei spitalelor din România în ceea ce priveşte dotarea cu echipamente medicale, capacitatea de rezolvare a cazurilor complexe şi distribuţia geografică a acestor unităţi. Răspunsul medical rămâne centrat pe spitale, neexistând nicio acţiune clară de a raţionaliza structura spitalicească şi de a trece de la serviciile de îngrijire medicală cu internare la serviciile de îngrijire medicală ambulatorii şi primare, se mai arată în raport.

Conform raportului, în perioada 2011-2019 plăţile la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate au crescut de la 17,8 miliarde de lei în anul 2011, la 41,8 miliarde în 2019, ceea ce reprezintă o urcare de aproximativ 134%.

Începând cu anul 2016,  mai arată auditul Curții de Conturi, cuantumul plăţilor pentru bunuri şi servicii, categorie care deţine cea mai mare pondere a plăţilor la capitolul sănătate, a fost influenţat de transferurile din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate către unităţile sanitare, pentru acoperirea creşterilor salariale. Astfel, ponderea acestora în total plăţi pentru sănătate a crescut de la aproximativ 1% în anul 2016, la 24,5 procente în 2019.

Curtea de Conturi precizează că această creştere afectează cu atât mai mult Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate cu cât nu s-a asigurat o sursă de finanţare pentru aceste cheltuieli, putându-se concluziona că aceste influenţe salariale au fost suportate din contribuţiile de asigurări de sănătate, denaturând destinaţia legală a acestora.

Rețeaua de spitale, mare și fragmentată

  • Rețeaua de spitale din România este mare și fragmentată, mai arată raportul. În prezent, potrivit datelor publicate există un număr de 375 spitale de stat. Începând cu anul 2010, Ministerul Sănătăţii a promovat un pachet  normativ care a conturat cadrul juridic necesar pentru descentralizarea unui număr de 375 de spitale publice dintr-un număr total de 433, aflate în reţeaua Ministerului Sănătăţii. În cadrul spitalelor se evidențiează o serie de diferențe în ceea ce privește dotarea cu echipamente medicale, capacitatea de rezolvare a cazurilor complexe și distribuția lor geografică. Tipurile de servicii furnizate în spitalele mici se limitează în general la tratarea pacienților cu diagnostice necomplicate, cum ar fi infecțiile ușoare ale căilor respiratorii superioare, pentru care se efectuează numai o gamă redusă de proceduri medicale. Unele spitale din centrele universitare (precum cele din orașele Cluj și Iași) funcționează în mai multe clădiri (până la 25 - 30 de clădiri/spitale), cu distanțe mari între secțiile aceluiași spital. Acest lucru subminează în mod semnificativ calitatea actului medical, crește costurile și utilizează ineficient resursele.

​Inechități legate de acoperirea serviciilor de sănătate

  • Analiza gradului de echitate a sistemului de sănătate arată inechități legate de acoperirea serviciilor de sănătate în ambele medii (urban/rural) și din punct de vedere al teritoriului (regiuni, județe) și, de asemenea, existența unor anumite grupuri vulnerabile (de ex. cele de etnie romă). Există o diferență semnificativă între gradul de acoperire urbană și cea rurală, care era cu până la 20% mai mare în zonele urbane în anul 2012 (94,1% acoperire în zonele urbane comparativ cu doar 74,6% în zonele rurale). În perioada 2011-2015, la nivel național, densitatea medicilor de familie a fost de 0,5/1.000 de locuitori în zonele rurale comparativ cu 0,73/ 1.000 de locuitori în zonele urbane, restul de furnizori de servicii medicale lipsind din mediul rural.

​Echipamentele medicale nu sunt distribuite în funcție de nevoia pacienților

  • Furnizarea echipamentului medical necesar este încă departe de standardele din țările europene avansate și, deseori, distribuția teritorială și utilizarea echipamentelor medicale în unitățile de stat nu sunt cunoscute. Există dovezi despre variații semnificative la nivelul unităților medicale și al regiunilor geografice și că distribuția acestora nu reflectă nevoile medicale ale populației. 

Experții Curții de Conturi punctează faptul că serviciile de sănătate utilizate de alte grupuri (cum ar fi copiii şi studenţii sub 26 de ani, femeile însărcinate, persoanele cu dizabilităţi şi bolnavii cronici) sunt finanţate din contribuţiile de asigurări sociale de sănătate ale populaţiei active. „Deşi există o serie de scutiri de la plata contribuţiilor care operează în sistem pentru unele grupuri vulnerabile (cum ar fi şomerii, pensionarii şi persoanele care beneficiază de prestaţii sociale) pentru care statul plăteşte din buget, în numele acestora, către CNAS o contribuţie de asigurări sociale de sănătate, pentru a garanta acoperirea serviciilor lor de sănătate, la nivelul CNAS, această contribuţie nu este dimensionată proporţional cu numărul beneficiarilor”, punctează Curtea de Conturi.

O sinteză a Raportului privind eficacitatea și eficiența măsurilor de recuperare a creanțelor Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, precum și utilizarea acestuia pentru perioada 2011-2019 la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, poate fi consultată pe site-ul instituției