Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Profesor de Sănătate Publică: Anchetele epidemiologice în România se fac cu întârziere și superficial

razvan_chereches.jpg

Anchetele epidemiologice se fac cu întârziere și relativ superficial din cauză că nu este suficient personal și nu sunt resurse suficiente, spune la RFI profesorul Răzvan Cherecheș.
Profesorul de Sănătate Publică din cadrul UBB, Răzvan Cherecheș
Image source: 
Twitter/Răzvan Cherecheș

Statisticile cu privire la focarele de COVID-19 din România sunt tributarele subfinanțării Sănătății și Educației, este de părere profesorul de Sănătate publică din cadrul Universității Babeș-Boylai din Cluj, Răzvan Chrecheș. Cu alte cuvinte, anchetele epidemiologice se fac târziu și superficial. Acesta ar putea fi unul dintre motivele pentru care domeniul HORECA apare pe ultimele locuri în clasamentul focarelor de COVID-19, întocmit de experții Institutului Național de Sănătate Publică, este de părere profesorul clujean.

Pe primele locuri în topul focarelor de Covid-19 din România apar centrele rezidențiale pentru copii sau varstnici, spitalele și instituțiile publice. În schimb, HORECA apare pe ultimul loc ca focar de infecție, potrivit acestei statistici. O posibilă explicație ar fi modul în care sunt făcute anchetele epidemiologice, spune profesorul Răzvan Cherecheș.

”În unitățile medico-sanitare, sunt cele mai multe cazuri confirmate pentru că acolo oamenii ajung mult mai des ca în celelalte locuri și traficul e mult mai mare. În plus, să presupunem că un cetățean merge la un restaurant, mănâncă, și lângă el mănâncă altcineva care nu folosește mască și se infectează în restaurant. Cetățeanul este incapabil să identifice exact care este punctul în care el s-a expus. Ce-o să se întâmple? Va merge cu niște simptome la spital, unde o să fie internat și o să i se facă un test. Va fi întrebat unde a fost expus și omul va răspunde eventual la locul de muncă sau în spital, dar nu o să spună restaurantul la care a fost cu trei sau cu patru zile înainte și în care a fost o singură dată.

Anchetele epidemiologice în România se fac cu întârziere și relativ superficial datorită faptului că nu este suficient personal și nu sunt resurse suficiente, ca să faci anchete epidemiologice detaliate. Atunci când s-a făcut rectificarea bugetară, guvernul, în loc să aloce bani la Educație sau la Sănătate, a decis să prioritizeze alte domenii. Acum plătim costul: asta înseamnă că statisticile pe care le avem vor fi afectate”, a spus prof. Răzvan Cherecheș.

Și școlile apar în acest top al focarelor, pe locul 6. Profesorul clujean spune că raportarea a fost făcută pentru a doua săptămână de școală, însă specialiștii în sănătate publică se așteaptă la o creștere a cazurilor în școli din a treia săptămână.

”Și cu datele raportate din infecțiile din școli aș fi foarte precaut. De ce? Pentru că săptămâna 21 septembrie - 4 octombrie - sunt datele la care ne uităm acuma sunt a doua săptămână de școală. Or, noi ne așteptăm la o creștere a numărului de cazuri din a treia săptămână, respectiv săptămâna aceasta, în care vedem, deja, o creștere. În unele județe avem creșteri mai mari, în altele mai mici, în funcție de măsurile care au fost luate”, a mai spus profesorul clujean.

Viteza scăzută de reacție a Direcțiilor de Sănătate Publică din țară în realizarea anchetelor epidemiologice ar putea fi rezolvată prin angajarea mai multor oameni la DSP-uri, este de părere profesorul Răzvan Cherecheș.

”Trebuie crescut numărul de angajați la Direcțiile de Sănătate Publică măcar de trei ori. Trebuie alocați bani și trebuie angajate persoane. Și mai mult, trebuie să trecem cu sănătatea publică dintr-o concepție de 1950 și să trecem în anul 2020. În toată lumea, sănătatea publică, în marea ei majoritate  nu este făcută de către medici. Este complet ineficient să formezi timp de 10 ani, să investești atâta timp de training să ai o persoană care îți răspunde la telefon și face o anchetă epidemiologică. Nu e cazul să fetișizăm acheta epidemiologică. În ultimă instanță, ancheta epidemiologică este: contactezi persoana, identifici punctul în care, cel mai probabil, s-a infectat și cu câte persoane a interacționat de atunci și îi transmiți recomandările. Cu un scenariu făcut eficient și clar, această anchetă poate fi făcută de către oricine”, a explicat profesorul Cherecheș.

În clasamentul focarelor de COVID-19 mai apar și cluburile sportive. Răzvan Cherecheș explică și de ce.

”În orice loc în care oamenii strigă, cântă, gâfâie, șansele de transmitere a virusului cresc semnificativ. (…) Cel mai puțin riscant ar fi înotul. Acolo distanța e mai ușor de păstrat, pentru că oamenii înoată pe culoare, dacă e un număr de culoare alocate, decât într-un loc în care se mișcă și interacționează unii cu alții”, a mai sus pentru RFI Răzvan Cherecheș.

După publicarea topului focarelor de COVID-19, Grupul de Comunicare Strategică a precizat că, de fapt, numărul mic de focare raportat din HORECA se referă, de fapt, la persoanele infectare care au declarat că lucrează în domeniul ospitalității, nu la cele care s-ar fi îmbolnăvit în restaurante sau hoteluri.