Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


COVID 19 | Mortalitate record în România, față de statele occidentale. Cum se explică?

personal_medical_pregateste_material_pentru_consultatii_intr-un_centru_de_urgenta_covid-19_in_interiorul_unui_gimnaziu_la_taverny_in_apropiere_de_paris_26_martie_2020.jpg

Personal medical pregateste material pentru consultatii într-un centru de urgenta Covid-19, în interiorul unui gimnaziu la Taverny, în apropiere de Paris, 26 martie 2020.
Personal medical pregateste material pentru consultatii într-un centru de urgenta Covid-19, în interiorul unui gimnaziu la Taverny, în apropiere de Paris, 26 martie 2020.
Image source: 
REUTERS Gonzalo Fuentes

România continuă să bată record după record în ceea ce privește îmbolnăvirile raportate în 24 de ore, decesele și numărul de cazuri de la ATI. În ultima săptămână, cazurile înregistrate în decursul a 24 de ore au depășit de mai multe ori borna 3.000, iar recordul de decese într-o singură zi a ajuns la 82. Sunt valori îngrijorătoare mai ales dacă ne uităm la ce se întâmplă în alte state vest-europene, care au multe cazuri zilnice, dar mult mai puține decese. Franța, spre exemplu, la un bilanț de 18.000 de cazuri noi în 24 de ore, a înregistrat doar 82 de decese, tot atâtea câte a înregistrat România la aproximativ 3.000 de cazuri. Mortalitatea în cazul bolnavilor de Covid este, așadar, de aproximativ 6 ori mai mare în România decât în Franța, dacă ne raportăm la aceste cifre. Cum se explică această diferență? „Ea este rezultatul a mai mulți factori”, explică, la RFI, medicul cardiolog Camelia Georgescu, fost rezident timp de 4 ani într-un spital francez.

Francezii, mai puține comorbidități decât românii

Camelia Georgescu: În Franța, profilaxia și prevenția primară sunt mult mai importante, astfel încât, pacienții când vin la spital nu vin în ultimul stadiu de boală. (...) Raportat la numărul de cazuri, (n.r. ce se întâmplă în România) este enorm de mult față de ce se întâmplă în Franța. Nu știu exact situația lor și dacă morții pe care îi numără sunt doar pacienți care au avut doar coronavirus și asta este cauza principală a decesului. Poate că mai au și alte decese, o altă cauză principală, dar care au și coronavirus, dar ca o patologie secundară. Probabil că pe aceștia nu îi numără. Aceasta a fost și situația Germaniei undeva în primăvară.

Rep: Așadar, și modul de raportare al deceselor credeți că ar putea influența această statistică despre care vorbeam?

C.G: Cred că este și asta. Pe de altă parte, așa cum v-am zis și mai devreme, probabil că și pacienții au mult mai puține comorbidități decât la noi.

Rep: Pacienții, evident sunt mai sănătoși. Vorbim despre profilaxie și prevenție, despre care spuneați și dumneavoastră că se face mult mai bine în Franța. Asta este o explicație. Bolnavii de covid, având mai puține comorbidități, au șanse mai mari de supraviețuire...

C.G: Exact, așa este. Din ce am putut observa cât timp am lucrat în sistemul lor medical, asta este mare noastră problemă, făcând o comparație între cele două sisteme. Pe de altă parte, mi s-a părut că pacienții sunt mult mai complianți la tratament. Bineînțeles că e vorba și de educație, de educația medicală, care în România e aproape inexistentă.

Revenirea în România? Ca un duș rece

Rep: Revenind la comparația dintre sistemele medicale, cel român și cel francez, vă mai amintiți ce v-a frapat prima dată când ați ajuns și ați început rezidențiatul în Franța și ce v-a frapat când v-ați întors în România?

C.G: M-a frapat în mod special organizarea lor, în afara faptului că spitalele erau foarte bine dotate. Nu se punea problema de lipsă de medicamente sau de substanțe, pentru anumite investigații paraclinice, cum de multe ori se întâmplă la noi. Dar a început, totuși, să se mai amelioreze situația în ultima vreme.

Rep: Iar contactul cu sistemul medical românesc la revenire, cum a fost?

C.G: Ce să vă zic? A fost ca un duș rece în momentul în care m-am întors. Lipseau anumite medicamente, care mie mi s epare esențiale pentru tratamentul unui pacient. Asta a fost acum cinci ani. Ulterior lucrurile s-au mai schimbat. Totuși, avem multe lipsuri. Vorbesc aici de partea de dotări.

Rep: Dumneavoastră, ca medic cardiolog, cu experiență în Franța și în România, cum vedeți toată această nebunie cu pandemie? Cum v-a impactat pe dumneavoastră, medicul specialist?

C.G: În primul rând, am văzut o scădere a numărului de pacienți care se adresează la spital pentru boli cardiovasculare. Probabil că aceștia rămân acasă și se tratează cum pot. Iar în momentul în care vin la spital sunt în stare foarte gravă. Pe de altă parte, există pacienți cu boli cronice cardiovasculare care de frică să nu fie contaminați cu acest nou virus nu mai vin la controale. Bineînțeles că boala avansează. Majoritatea bolilor cardiovasculare sunt cronice și trebuie urmăriți îndeaproape de un medic specialist, iar în momentul în care vin la spital este deja prea târziu. Aș putea să vă dau exemplul bolilor valvelor cardiace care au un anumit moment operator. Dacă depășim acel moment operator nu se mai poate face nimic pentru pacient în afară de tratament medical. Bineînțeles că mortalitatea este mult mai rapidă.

Ascultă:

 
Medicul cardiolog Camelia Georgescu, despre diferențele dintre sistemele medicale român și francez