Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Europa Plus: Rusia a pus-o pe lista de urmăriți pe lidera opoziției din Belarus, Svetlana Tikhanovskaya

-Conflictul cu Azerbaidjanul se transformă într-o „luptă contra terorismului internațional”, spune prim-ministrul Armeniei

-Procesele online nu se bucură de încredere în Georgia – avocații acuză grave lacune ale justiției

-Industria spațială, un domeniu în care Kazahstan se numără printre marile puteri ale planetei

-Un eveniment important a avut loc în perioada președinției azere a Conferinței Internaționale a Cartei Energiei

-Al 11-lea Festival de film de la Odesa a fost un succes, deși s-a desfășurat online

Autoritățile au expicat că lidera opoziției, căutată în Belarus, nu este urmărită oficial și internațional, de aceea este dată în consemn doar în Rusia.

Fosta candidată la președinția Belarusului, Svetlana Tikhanovskaya, este căutată pe teritoriul rus – conform bazei de date a ministerului de Interne al acestei țări, „în virtutea unui articol de cod penal”. O sursă a agenției de presă TASS, din rândul autorităților, susține ca a fost dată în urmărire și datorită unui acord bilateral între cele două țări. Aceeași sursă spune că Tikhanovskaya nu figurează, însă, pe lista urmăriților prin Interpol.

Pe de altă parte, fostul candidat la președinția Belarusului și fost administrator al parcului de înaltă tehnologie – Valery Tsepkalo, a fost pus și el pe lista celor căutați pe teritoriul Federației Ruse.

 

Conflictul cu Azerbaidjanul se transformă în „luptă contra terorismului internațional”, spune prim-ministrul Armeniei

Premierul Nikol Pashinyan a dat un interviu postului de televiziune „Sky News”, în care a declarat că se confruntă cu o problemă apărută înaintea mandatului său:

„În primul rând, Turcia este implicată direct în conflict, provocându-l și inflamându-l”, spune Nikol Pashinyan. Turcia a transferat mercenari și teroriști sirieni în zona de conflict, ceea ce schimbă tot contextul. Premierul spune și că „de fapt, totul nu este decât o luptă a noastră cu terorismul internațional”.

Pashinyan acuză de asemenea Turcia că susține Azerbaidjanul „pentru continuarea unei politici de genocid contra armenilor și pentru a-și urmări propriile ambiții. „Să privim ce face Turcia în Marea Mediterană, în Libia, în Siria, în Irak. Nu am nicio îndoială că este vorba de continuarea genocidului armean și refacerea Imperiului turc”.

Aceste acuzații istorice nu contribuie la apariția unor idei pentru rezolvarea conflicului. Prim-ministrul Armeniei a reiterat intențiile lui de negociere, subliniind că orice variantă de pace este acceptabilă pentru poporul său, pentru Nagorno Karabakh și Azerbaidjan, deși conducătorii azeri refuză să negocieze.

Poziția actuală a Turciei duce conclictul din Nagorno Karabakh la un nou nivel. În același timp, este un conflict teritorial care nu a fost rezolvat de guvernele precedente din Armenia și de dinastia Aliyev, din tată în fiu.

„În ciuda apelurilor internaționale pentru încetarea focului, asistăm la o escaladare a violențelor, care au făcut deja numeroase victime printre civili”, adaugă „Sky News”.

 

Procesele la distanță nu se bucură de încredere în Georgia. Avocații acuză grave lacune ale justiției

Din cauza noului coronavirus, audiențele tribunalelor au fost mutate la distanță, timp de patru luni. Avocații spun că un proces online nu merită încredere. Sunt două probleme principale, printre numeroasele motive: este imposibil să știi dacă este exercitată vreo presiune în timpul mărturiei și dacă este încălcată condiția de confidențialitate.

Dmitri Nozadze, avocat la Centrul drepturilor omului, a participat deja la 3 procese pe internet. El spune că nu a înțeles nici măcar jumătate din ceea ce s-a spus în timpul judecății, din cauza problemelor tehnice.

La procesele în detenție provizorie, un judecător intervine din sala de audiere, acuzatul din detenție, avocatul de acasă sau de la birou, iar un martor – mai ales cel al acuzării, răspunde întrebărilor tuturor.

„Poate că procurorul se așează lângă martor și îi spune ce să răspundă. De unde să știm?”, se întreabă Dimitri Nozadze. El spune că va fi greu pentru un deținut să vorbească despre presiune, cât timp este între zidurile închisorii și nu în sala de judecată.

Același avocat declară că nu știe de de a fost nevoie să fie mutate procesele online, atâta timp cât simple măsuri de protecție ar fi fost suficiente pentru a împiedca răspândirea virusului.

O altă problemă ar fi amânările pe termen nedefinit. Acestea privesc mai ales afacerile civile și administrative.

„Asociația tinerilor avocați” supraveghează activitatea tribunalelor în pandemie. Tamar Bochorishvili, analistul asociației, spune că, din cauza dificultăților tehnice, procesele ori încep cu întârziere, ori nu se mai țin deloc. În plus, este imposibil să poți examina probele de la distanță, La acest nivel, probele trebuie deschise doar în sala de judecată și examinate atent de ambele părți.

Probleme pune și confidențialitatea. De exemplu, dacă părțile sunt în locuri diferite, nu se poate ști dacă depozițiile sunt confidențiale sau cineva le poate înregistra.

Serviciul special al penitenciarelor spune că decizia desfășurării la distanță a proceselor, pentru a-i proteja pe deținuți de coronavirus, a fost luată fiindcă penitenciarul este responsabil pentru siguranța și sănătatea lor. Acest sistem va fi menținut atât timp cât există riscul ca virusul să pătrundă în închisori.

 

Industria spațială – un domeniu în care Kazahstan se numără printre marile puteri ale planetei

Datorită cosmodromului de la Baikonur, Kazahstanul a făcut progrese remarcabile în industria spațială. Această țară face parte în prezent dintre cele 15 națiuni echipate cu tehnică atât de avansată.

Cei trei cosmonauți celebri din Kazahstan sunt Toktar Aubakïrov, Talgat Mousabaev și Aïdyn Aïmbetov.

Cosmodromul Baikonur este construit din 1956, este o bază de lansare rusă în mijlocul țării, lângă orașul cu același nume. De când a fost construit, este centrul de lansare cel mai activ de pe planetă. Activitatea în domeniul spațial în Kazahstan a început acum 70 de ani. Savanți ca V.Fesenkov, G.Tïhov, O.Soultangazïn, T.Omarov sau V.Drobzhev, au adus o mare contribuție științei, după ce au studiat piața mondială într-un proces de evoluție, fenomene fizice solare și terestre, sisteme și spațiul din jurul planetei.

În prezent, industria spațială din Kazahstan este concentrată pe studiul naturii geodinamice și geofizice a scoarței terestre, dezvoltarea sistemelor de supraveghere în situații de urgență, resursele naturale și starea ecologică a mediului. Printre acestea, domeniile tehnologice cele mai importante – dezvoltarea de echipamente de comunicare și navigare spațială sau crearea de motoare spațiale.

În prezent, organizații precum „Kazkosmos”, „Voyage Spatial in Kazahstan”, Centrul național de studii spațiale și tehnologie, Centrul național de comunicare spațială sau „Galam”, pun în practică sarcini în domeniul gestionării observării Pământului din spațiu. El concepe și exploatează sisteme spațiale, infrastructuri terestre și cercetări în spațiul apropiat și îndepărtat.

În Kazahstan, sistemul de supraveghere a Pământului de la distanță, a fost lansat în 2015. Folosește sateliții KazEOSat-1 și KazEOSat-2. Unul observă spațiul de la distanțe mari, iar celălalt din apropiere. Sateliții surprind imagini din spațiu și le trimit la centru. Sistemul de supraveghere analizează schimbările și dezvoltarea țărilor și poate rezolva chiar probeme în domeniul independenței, a politicii apărării, a securității naționale și cele economice.

Primul satelit, KazEOSat-1, a fost lansat la 30 aprilie 2014 de pe cosmodromul francez de la Kourou, iar lansarea lui KazEOSat-2 a avut loc în aceeași zi din Rusia, de la baza Yasny, din regiunea Orenburg.

Cei doi sateliți și complexul tehnologic de la sol, care primește date din spațiu, fac parte din sistemul de teledetecție din Kazahstan.

 

Un eveniment important a avut loc în perioada președinției azere a Conferinței Internaționale a Cartei Energiei

Al 3-lea raport asupra „Evaluării riscurilor legate de investițiile energetice” – EIRA 2020, a fost prezentat online în cadrul președinției azere a Conferinței Internaționale a Cartei Energiei din acest an.

Conform informațiilor ministrului Energiei, raportul evaluează riscurile juridice și legislative ale investițiilor energetice în 30 de țări, din Asia, Europa, continentele Americane și Africa.

Exprimându-se în timpul evenimentului, vice-ministrul Energiei – Samir Valijev, a declarat că în ciuda dificultăților create de pandemia de Covid-19, prima parte a negocierilor despre modernizarea tratatului Cartei Internaționale a Energiei a avut loc sub președinția azere, la fel cum și „raportul de evaluare a riscurilor investițiilor energetice” a fost pus la punct.

Raportul din acest an conține date și indicatori importanți pentru analiza investițiilor în sectorul energetic al țărilor participante. Acesta este foarte util agențiilor guvernamentale, întreprinderilor industriale și profesiniștilor din Drept, cât și centrelor de cercetare.

De notat că raportul „Evaluarea riscurilor investițiilor energetice” este în curs de pregătire începând din 2017.

 

În Ucraina, al 11-lea Festival de film de la Odesa a fost un succes, chiar dacă s-a desfășurat online.

Festivalul de la Odesa, cel mai mare din Ucraina, a reunit pe un covor roșu virtual cineaști și spectatori.

Pandemia a provocat mai mult decât o simplă schimbare a datei de organizare – mutarea din iulie în toamnă, iar întregul festival a fost doar online. A adunat, totuși, multe premiere interesante. Spectatorii n-au mai avut posibilitatea de a vedea filmele pe ecran mare, dar, pe de altă parte, vizionările online au dat posibilitatea difuzării lor în toată țara.

„Din cauza pandemiei care a bulversat toată lumea, industria evenimentelor a fost constrânsă să ia repede decizii. Unul după altul, marile festivaluri cinematografice au fost mutate sau anulate. Noi ne-am adaptat noilor realități, căci nu am vrut să ne lăsăm publicul fără evenimentul pe care îl așteaptă tot anul. Astfel, în acest an, Festivalul de Film de la Odesa s-a ținut pentru prima oară online”, a declarat Victoria Tigipko, președintele festivalului.

„La început, am fost triști fiindcă evenimentul se desfășoară online, fără ecran mare și fără public. Dar acum citim multe comentarii ale militarilor și suntem foarte bucuroși că au avut ocazia să vadă filmele noastre. În afara internetului ar fi fost imposibil”, au scris pe pagina lor de Facebook, autorii filmului „Atlantis”.

Toate filmele au fost disponibile online exclusiv în Ucraina, până la 1 octombrie și au putut fi descărcate contra cost.

Tradițional, au fost 3 categorii în competiție: Concursul internațional, cel național și concursul european de filme documentare, dar și multe programe în afara competiției.

La ceremonia de închidere s-a anunțat că filmele care au avut cel mai mare suces să fie disponibile încă o săptămână.

Producătorul general al festivalului - Yuliya Sinkevych s-a declarat încântată că în afara filmelor difuzate, tot online s-au desfășurat cu succes și conferințele de presă, dar și discursurile personalităților invitate la Odesa.

 

Au colaborat:

Yepraksya Davtian, Armenia

Nikita Melnikov, Rusia

Bahar Alieva, Azerbaidjan

Magda Purtskhvanidze, Georgia

Yosyp-Yuriy Harayda, Ucraina

Zhuldyz Alen, Kazakhstan

Toate articolele din seria Europa Plus a RFI România aici

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei.