Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Europa Plus: Vor fi țările Europei solidare pentru reconstruirea Uniunii, după ce va trece pandemia?

-„Nu știm să predăm de la distanță”, se plâng profesorii din Slovacia

- Anchetă în Polonia: majoritatea cere interzicerea sacrificării animalelor fără anestezie

- Unul dintre cele mai mari târguri populare – cel de la Zagreb, a fost confirmat la datele obișnuite

-„Nu vreau să fiu Grinch!”, spune ministrul Sănătății din Lituania, înaintea unui posibil Crăciun în carantină

- Doi bulgari au traversat Atlanticul vâslind, în plin sezon al uraganelor, pentru o cauză umanitară

Vor fi țările Europei solidare pentru reconstruirea Uniunii, după ce va trece pandemia?

În emisiunea „Mosaïque”, la postul de radio sloven „Premiere”, s-a vorbit despre recenta întâlnire a conducătorilor statelor membre UE, care au negociat timp de 5 zile un pachet de reconstrucție a Europei după pandemia de Covid-19. Acesta va cuprinde un viitor buget de 1.074 de miliarde de euro pentru o perioadă de 7 ani, plus un fond de relansare de 750 de miliarde de euro.

Acordul este catalogat drept „istoric” de conducătorii UE, deși Parlamentul European a declarat că nu este mulțumit de cadrul bugetar multianual.

Este îndrăzneț să cataloghezi acest acord ca fiind „istoric”, înainte să se concretizeze, dar trebuie observat că măcar baza unei înțelegeri a fost pusă cu adevărat de această dată.

Întrebarea este dacă momentul este cel oportun pentru „a ne bate pe umeri”. Totuși, măcar este readus în vocabular cuvântul „solidaritate”, printre insultele legate de criza datoriilor sau de migrație.

Însuși faptul că Uniunea Europeană a acceptat să discute despre o împărțire a datoriilor sau îndatorărilor, este ceva ce părea incredibil înaintea pandemiei.

Dacă Emmanuel Macron se gândește, de la o vreme, că UE va trebui să facă progrese în această direcție, Angela Merkel ezită vizibil. Devine clar că apropiata ei plecare de la putere este un motiv, fiindcă nu ar vrea să-și lase moștenire o imagine negativă poporului german. Toate acestea rămân, totuși, frămîntări fără un fond solid, odată ce nimeni nu știe care vor fi consecințele reale ale pandemiei. Dacă încă suntem la primul val, la al 2-lea, sau dacă aceste valuri nici nu există.

 

„Nu știm să predăm de la distanță”, se plâng profesorii din Slovacia

Copiii au parte de o educație de calitate doar în cadrul școlilor deschise. Biroul de analiză al ministerului Educației a publicat cifre care șochează: 52.000 de elevi din școlile primare, gimnaziale, licee și colegii, nu au studiat deloc în perioada închiderii din primul val al pandemiei. Restul de 128.000 nu au folosit internetul, pe care s-a contat cel mai mult pentru cursurile de acasă. Este vorba de o perioadă de aproape 4 luni.

Știam că va fi rău, dar nu și cât de rău, până la raportul din septembrie. Aceste cifre ne oferă un tablou mai concludent decît testele PISA, pe care le menționăm frecvent. Deja de mai multă vreme, testele ne arată că elevii di comunitățile excluse social au cele mai slabe rezultate. Diferențele dintre elevii cei mai buni și cei mai slabi, erau mai mari în Sovacia decât în alte țări, dar criza Covid-19 a adâncit aceste diferențe.

50.000 de copii fără acces la educație, nu sunt singura dovadă că nu suntem pregătiți pentru învățământul la distanță. Puțină lume își dă seama că profesorii și elevii nu se pot sincroniza la distanță. Această metodă merge doar în câteva țări din Asia, unde infreastructura este mult mai bună. La noi, educația online se bazează doar pe predare și auto-educație. E mai bine decât deloc, dar nu e o compensație de bună calitate.

Nu este corect nici să-l acuzăm pe ministrul Educației. Faptul că un elev din 5 nu are acces la internet, nu este din vina lui. Profesorii care nu au internet, ar trebui să folosească telefonul sau vizitele la domiciliul elevilor. Unii o fac, alții nu. Acum, am putea să avem metode de predare online, dar profesorii ar fi trebuit instruiți de astă vară. De asemenea, trebuie să le cumpărăm telefoane de serviciu, cu credite suficiente. Nimic nu s-a făcut, și de aceea educația nu este mai bună decât în primul val al pandemiei. Elevii au posibilitatea de a obține cele mai bune rezultate doar dacă școlile rămân deschise.

 

Anchetă în Polonia: majoritatea cere interzicerea sacrificării animalelor fără anestezie

Conform anchetei, 90% dintre polonezi cred că animalele trebuie să fie obligatoriu anesteziate în abatoare.

În dezbaterea din parlamentul Poloniei, organizația „Compassion Polska”, preocupată de binele animalelor, a comandat un studiu asupra sacrifcării fără anesteziere, în colaborare cu „Eurogroup for Animals”. Au fost chestionați cetățeni din 25 de țări ale Uniunii Europene:

„Rezultatul este clar – polonezii cer interzicerea sacrificării fără anestezie, a cărei introducere este avută în vedere prin propunerea <<cinci pentru animale>>. Opinia este împărtășită de două instituții mari: Federația Europeană a Medicilor și Autoritatea Europeană pentru Securitatea Alimentelor – EFSA”, spune Małgorzata Szadkowska, președintele „Compassion Polska”.

Astfel, modificarea legii a fost adoptată luna trecută în parlamentul polonez, care a restrâns sacrificarea fără anestezie – așa zisa „sacrifcare ritualică”, doar în cadrul asociațiilor religioase naționale. Totuși, 88% dintre polonezi cred că anestezierea ar trebui impusă și în ritualuri, iar 87% consideră UE ar trebui să finanțeze metode de sacrificare alternative, care reduc la minimum suferința animalelor și care să fie acceptată și de minoritățile religioase.

Evident, producătorii de carne s-au opus, din motive economice. Ei susțin că prin această lege s-ar pierde mii de locuri de muncă, iar Polonia ar pierde mute piețe de export în favoarea Franței și Germaniei, cauzând prejudicii de miliarde de zloți pentru economia națională.

 

Unul dintre cele mai mari târguri populare – cel de la Zagreb, a fost confirmat la datele obișnuite

Târgul va avea loc în trei pavilioane, pe mai mult de 5.200 de metri pătrați de spațiu, și vor fi organizate mai multe expoziții speciale, cât și târgul de artă „Art Fair”.

Datorită măsurilor stricte de protecție contra răspândirii Covid-19, salonul profesional Ambienta va fi organizat în forma stabilită, între 14 și 18 octombrie.

S-au anunțat 76 de expozanți din 17 țări, la salonul interațional de mobilă, decorațiuni interioare și industrii conexe, în ciuda pandemiei.

În privința „noii normalități”, pentru protecția participanților, pasajele dintre pavilioane au fost lărgite la 4 metri, intrările și ieșirile sunt mai largi, iar senzorii de temperatură corporală sunt peste tot. La absolut toate intrările s-au pus dezinfectante, pavilioanele sunt ventilate la fiecare oră și dezinfectanți vor fi pulverizați în interior zilnic, declară organizatorii târgului croat de la Zagreb.

 

„Nu vreau să fiu Grinch!”, spune ministrul Sănătății din Lituania, înaintea unui posibil Crăciun în carantină

După ce numărul infectărilor cu coronavirus și cel al deceselor au fost în creștere în ultima perioadă în Lituania, ministrul Sănătății – Aurelijus Veryga, a declarat că, în viitorul apropiat, trebuie să trăim cu obișnuința că pandemia poate scădea într-o regiune, dar să crească în alta.

În acest timp, șefa Centrului Național de Sănătate Publică de la Vilnius, Rolanda Lingiene, a estimat un număr îngrijorător de pacienți la terapie intensivă sau la reanimare.

Întrebat dacă două săptămâni de carantină pentru o zonă anume sunt suficiente, ministrul Sănătății s-a declarat optimist:

La Raseiniai, orașul unde virusul este cel mai răspândit, aș vrea ca cele două săptămâni să fie suficiente, fiindcă sunt semne că situația deja se stabilizează. Chiar au fost concentrate multe ajutoare acolo, cele mai diversificate – atât medici cât și epidemiologi, dar dacă cele 14 zile vor fi destule, nu o să încerc să ghicesc”, a spus ministrul.

Întrebat dacă Crăciunul va fi în carantină, Veryga a glumit, afirmând:

Bineînțeles, nu vreau să fiu Grinch, și sunt sigur că toți așteptăm cu nerăbdare Crăciunul, pe care vrem să-l sărbătorim cum suntem obișnuiți, cu familia, prietenii și bunicii noștri. Dar, cum va fi, doar timpul ne-o va spune. Astăzi, este foarte greu de prevăzut situația epidemiologică”, a mai spus ministrul Sănătății din Lituania.

 

Doi bulgari au traveresat Atlanticul vâslind, în plin sezon al uraganelor, pentru o cauză umanitară

La 6 octombrie, Stefan Ivanov – antreprenor și specialist finanțist, și fiul lui de 17 ani – Maxim, au ajuns în insulele Barbados, după o aventură de 3 luni în Atlantic, într-o ambarcațiune cu vâsle. Au avut un scop dublu: prima traversare a oceanului de către bulgari și prima la nivel mondial, într-o barcă tip canoe cu rame, în sezonul uraganului.

În total, ei au parcurs 4.444 de mile marine, adică circa .8.230 de kilometri, pierduți în imensitatea apelor, înfruntând valuri cât „zgârie-norii” și furtuni imprevizibile.

Când au plecat din Portugalia, la 14 iunie, Maxim avea 16 ani, și era cel mai tânăr navigator care trece Atlanticul, iar peste 105 zile – dintre care 9 petrecute în Canare pentru a-și repara barca, misiunea „Neverest” și-a atins destinația. Inițial, au vrut să ajungă în Brazilia, dar s-au răzgîndit din mai multe motive.

Aventura a început într-un mic garaj din Sofia, unde, timp de 18 luni, cei doi și-au construit singuri barca, lungă de 6,5 metri, din lemn, rășini și fibră de sticlă. Ambarcațiunea este dotată cu GPS, pilot automat, aparate radio și radar. Plus un aparat de desalinizare, pentru a transforma apa mării în apă potabilă.

Apoi, s-au antrenat fizic câteva luni, în golful Burgas sau pe Marea Neagră. De asemenea, s-au pus la punct cu termenii de navigație și siguranță pe mare.

Aventura a fost ghidată de cauza nobilă: „Da, pentru viață!”, într-o campanie de donare de organe, lansată anul trecut de ministerul Sănătății din Bulgaria. Asta fiindca sondajele arată că, dintre cetățenii Uniunii Europene, bulgarii sunt cel mai puțin dispuși să doneze organe.

 

Au participat la realizarea Revistei Presei din Europa Centrala si Orientală:

Elena Yordanova, Bulgaria

Kristina Perik, Croația

Akvilė Kaucikaite, Lituania

Artur Luksza, Polonia

Terezia Balcova, Slovacia

Eva Skok, Slovenia

 

Toate articolele din seria Europa Plus a RFI România aici

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei