Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Gimnaziul Superior de la Blaj și ”fondul de pâine” pentru elevi

gimnaziu_blaj.jpg

Clădirea Gimnaziului Superior de la Blaj, în prezent sediu al Liceului ”Ștefan Manciulea” (fostul liceu Sfântul Vasile cel Mare)
Sursa imaginii: 
wikipedia.org

În 21 octombrie 1754, pe vremea când nimeni nu auzise de educația on-line, Blajul devenea centrul învățământului românesc. În Mica Romă erau înființate două școli importante: Școala de Obște, cu predare în limba română, și Gimnaziul Superior, cu predare în limbile latină și germană.

În aceste școli au fost educați membrii elitei intelectuale românești, iar absolvenți ai acestor școli au contribuit la dezvoltarea învățământului în limba română din Valahia și din Moldova.

Originea Școlilor Blajului poate fi găsită în actele care au consfințit apariția Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. Limba de cult a acestei biserici de rit bizantin unită cu Biserica Catolică era limba română, spre deosebire de Biserica Ortodoxă , care folosea limbile greacă și slavonă.

În plin regim fanariot, în școlile din Moldova și din Valahia era privilegiată limba greacă. Episcopii greco-catolici din Transilvania au privilegiat învățământul în limba română.

Așa s-a născut Școala de Obște. Absovenții acesteia puteau fi admiși și la Gimnaziul Superior Greco-catolic. Fondatorul lor a fost episcopul Petru Pavel Aron.

În 1754, Gimnaziul Superior din Blaj, cu două clase, era cea mai înaltă școală cu predare în limba română.

În 1757, Gimnaziul Superior a mai primit o clasă. La înființare, Gimnaziul avea 72 de elevi. După alți șase ani, Gimnaziul ajunsese la 300 de elevi.

Activitatea instituției școlare era asigurată din fondurile Episcopiei Greco-Catolice din Blaj. Episcopul Petru Pavel Aron a decis ca Gimnaziul să primească veniturile domeniului Cut și ale viilor din Petrisat, Mănărade și Cenade.

Dezvoltarea acestei instituții a continuat, mai ales după ce, în 1772, Samuil Micu și Gheorghe Șincai au fost numiți profesori la Gimnaziul Superior. Cei doi profesori erau absolvenți ai Colegiului Sfânta Barbara din Viena și au primit misiunea de a echivala studiile oferite de Gimnaziul din Blaj cu cele oferite de liceele din Imperiul Austriac, ce aveau un ciclu de studiu de cinci ani.

Tot în același an, episcopul Grigore Maior, cel care fusese primul director al Gimnaziului, a instituit un ”Fond de pâine”, adică un fond bănesc prin care erau oferite zilnic alimente elevilor săraci.

Gimnaziul din Blaj intra și în elita școlilor din Transilvania. În epocă, în Marele Principat al Transilvaniei funcționau 13 gimnazii, iar cel din Blaj era singurul românesc. Acest Gimnaziu a avut un rol fundamental în formarea elitei intelectuale românești.

Printre absolvenții săi s-au numărat istoricul Alexandru Papiu-Ilarian, care avea să devină membru al Academiei Române, compozitorul Tiberiu Brediceanu, mitropolitul Vasile Suciu, scriitorul și preotul greco-catolic Ion Agârbiceanu sau președintele PNȚCD, Corneliu Coposu.

Nu doar greco-catolicii au studiat la acest Gimnaziu. Printre cei care au absolvit această școală s-a numărat și mitropolitul ortodox Sebastian Rusan.

 

Rămâneţi alături de noi la Pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

 
Pagina de istorie din 21 octombrie 2020