Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Poluarea aerului ne îmbolnăvește și ne costă: cel mai mult pe bucureșteni, circa 3.000 de euro anual

cum_vrea_gabriela_firea_trafic_bucuresti.jpg

O zi obișnuită din traficul aglomerat din Bucureşti.

Poluarea aerului îl costă pe un locuitor al unui oraş european aproximativ 1.250 de euro pe an în timp ce pentru un bucureştean costul este de peste 3.000 de euro, arată un raport al Alianţei Europene pentru Sănătate Publică. Cercetarea cuantifică valoarea monetară a deceselor premature, a îngrijirilor medicale şi a zilelor de muncă pierdute în 432 de oraşe europene. În studiu au fost incluse alte 20 de orașe românești. Cele mai afectate sunt Timișoara, Brașov și Cluj. Cel mai puțin afectate sunt Bistrița și Alba Iulia.

 

România ocupă trei poziții din primele cinci la nivel european în topul poluării cu NO2, emisii produse în special de mașinile vechi și de cele diesel. București, Cluj-Napoca și Brașov sunt printre cele mai poluate orașe europene cu substanța clasificată drept cancerigen de mare risc de organizația Mondială a Sănătății.

Studiul a fost realizat de compania europeană de cercetare CE Delft și a vizat 432 de orașe europene, 21 dintre acestea fiind din România. Detalii despre fiecare dintre ele puteți găsi pe www.cleanair4health.eu.

Românii sunt europenii cei mai afectați negativ de costurile cauzate de impactul poluării aerului asupra sănătății

1810 Euro sunt banii pierduți anual de fiecare român din cauza costurilor poluării aerului asupra sănătății. Bucureștiul este orașul european ai cărui locuitori au cele mai mari pierderi anuale din cauza impactului poluării aerului, 3.004 euro pe cap de locuitor.

În termeni absoluți, în Europa doar Londra depășește Bucureștiul în privința costurilor sociale legate de problemele de sănătate cauzate de poluarea aerului. Bucureștiul înregistrează anual pierderi în costuri sociale de 6,35 miliarde de euro, pierderi generate de impactul poluării aerului asupra sănătății locuitorilor. În România, următoarele cele mai afectate orașe sunt Timișoara, Brașov, Cluj și Iași. Costurile sociale cu sănătatea cuprind cheltuielile directe necesare pentru îngrijirea problemelor de sănătate cauzate de poluarea aerului, precum și cheltuielile indirecte cauzate de scăderea speranței de viață.

În principalele orașe românești afectate (București, Timișoara și Brașov) particulele fine PM2.5 și PM10 au cel mai important impact negativ asupra acestor costuri, urmate de emisiile de oxizi de azot NO2, emisii cauzate în special de mașinile vechi și cele diesel.

Poluarea aerului este responsabilă pentru decesul prematur a 480.000 de persoane în Europa, potrivit Agenţiei Europene de Mediu (AEM), bilanţ care ar putea fi subestimat.

Studiul european concluzionează că reducerea poluării aerului ar trebui să devină o prioritate de sănătate publică în orașele Europei. Rezultatele sunt relevante și în contextul pandemiei COVID-19, cercetările arătând că o calitate inferioară a aerului poate crește mortalitatea în cazurile de COVID-19.

Introducerea unor politici de transport la nivelul orașelor afectate poate îmbunătăți considerabil și rapid calitatea aerului, se mai arată în studiu. Astfel, o creștere de doar 1% a numărului de mașini într-un oraș duce la creșterea costurilor sociale cauzate de poluarea aerului cu 0,5%.

O altă recomandare a studiului CE Delft este construirea unei rețele de monitorizare a calității aerului, în prezent existând prea puține astfel de stații. Observatorul Român de Sănătate este partener în cadrul rețelei Aerlive de monitorizare a calității aerului în București și a lansat campania Ce Aer Respir pentru a construi o rețea similară în Cluj-Napoca.     


Image source: 
Observatorul Român de Sănătate

Cele mai importante descoperiri ale studiului

Raportul cuantifică valoarea monetară a tratamentului medical, a decesului prematur, a zilelor lucrătoare pierdute și a altor costuri de sănătate cauzate de cei trei poluanți atmosferici, cauzând cele mai multe boli și deces: particule (PM), ozon (O₃) și dioxid de azot (NO₂) .

  • Pentru toate cele 432 de orașe din eșantion (populația totală: 130 de milioane de locuitori), costurile sociale cuantificate au fost de peste 166 miliarde EUR în 2018, sau 385 milioane EUR pe oraș, în medie, pe an.
  • Cei care locuiesc în orașe mari și scumpe tind să facă față celor mai mari costuri din cauza densității populației, a câștigurilor și a cheltuielilor mai mari. Cele cinci orașe cu cele mai mari costuri sociale sunt Londra (11,38 miliarde EUR, urmată de București, (6,35 miliarde EUR), Berlin (5,24 miliarde EUR), Varșovia (4,22 miliarde EUR) și Roma (4,11 miliarde EUR).
  • În 2018, în medie, fiecare locuitor al unui oraș european a suferit o pierdere de bunăstare de peste 1.250 EUR pe an din cauza pierderilor directe și indirecte de sănătate asociate cu calitatea slabă a aerului, echivalent cu 3,9% din veniturile obținute în orașe. În multe orașe din Bulgaria, România și Polonia, costurile sociale legate de sănătate sunt cuprinse între 8-10% din veniturile obținute.
  • Mortalitatea prematură este cea mai mare componentă a costurilor sociale. Pentru cele 432 de orașe investigate, contribuția medie a mortalității la costurile sociale totale este de 76,1%. Cea mai mare parte din aceasta este legată de poluarea cu PM2,5. În schimb, contribuția medie a morbidității (bolilor) este de 23,9%. Dezvoltarea bolii pulmonare obstructive cronice (BPOC) contribuie la cele mai mari costuri legate de morbiditate din poluarea aerului.

Recomandări

  • Reducerea poluării aerului ar trebui să fie printre prioritățile principale în orice încercare de a îmbunătăți bunăstarea populației orașelor din Europa.
  • Deoarece deținerea unei mașini și timpul de călătorie până la locul de muncă tind să fie corelate pozitiv cu niveluri mai ridicate de poluare a aerului, autoritățile naționale și la nivel de oraș au de jucat un rol important în influențarea obiceiurilor de transport și astfel îmbunătățirea calității aerului prin politici de transport.
  • Deciziile privind politica de transport care afectează mobilitatea urbană ar trebui să ia în considerare și costurile sociale. Costurile sociale ar trebui, de asemenea, evaluate atunci când se calculează tranziția mobilității urbane de la motorul cu ardere internă la alternative cu emisii zero, inclusiv mobilitatea electrică.
  • Sunt necesare cercetări mai detaliate cu privire la relația dintre politicile locale de transport și poluarea aerului. Politicile de transport care îmbunătățesc calitatea aerului pot avea beneficii comune pentru sănătatea publică dacă stimulează și activitatea fizică sporită, cum ar fi mersul pe jos sau cu bicicleta.
  • Îmbunătățirea rețelei de stații de monitorizare din orașe este necesară pentru a putea fi evaluată o relație mai precisă între sănătatea umană și poluarea aerului. Fără un mod sistemic și uniform de măsurare a poluării aerului, costurile sociale aferente pot fi subestimate serios.