Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Europa Plus: Jumătate dintre victimele traficului de ființe umane din Bosnia-Herțegovina sunt copii

-Un sârb din patru trăiește la limita sărăciei

-Albanezii din Tirana au primit aproape 3.000 de amenzi în 4 zile, fiindcă n-au purtat mască în spațiile publice

-În Macedonia de Nord, mânăstirea Bigorski a împlinit 1.000 de ani și și-a transmis aniversarea pe MTV

-Târgul de carte de la Priștina s-a anulat din cauza pandemiei

Jumătate dintre victimele traficului de ființe umane din Bosnia-Herțegovina sunt copii

Bosnia-Herțegovina este o țară de origine, de tranzit și de destinație, pentru traficul de ființe umane, rețele de cerșetorie, infracțiuni penale, exploatare sexuală, sclavie, pornografie infantilă sau căsătorii forțate. Traficanții exploatează victime străine în Bosnia-Herțegovina, dar și bosniaci în alte țări.

„Au fost 61 de ptențiale victime ale traficului uman în 2019, dintre care 36 de copii. Noi ne-am făcut griji mai ales pentru acești copii, mai ales că adevăratul lor număr este mult mai mare, din cauza lipsei denunțării traficanților și neexpunerea cazurilor de sclavie cu copii, a cerșetoriei sau a mariajelor forțate”, a declarat Larisa Klepac, director al ONG-ului „World Vision BiH”.

Prin două proiecte complementare, cu susținerea Secretariatului de Stat al SUA și a Societății Germane pentru Cooperare Internațională, „World Vision BiH” lucrează și cu parteneri la nivel local. Ajutată și de centru de informare al romilor – Kali Sara, asociațiile contribuie la rezolvarea unei probleme destul de neglijată.

„Avem nevoie de de un efort determinat și coordonat și de un angajament mai important al celor implicați, dar și de educație și o implicare sporită a comunității locale și a marelui public, pentru a aborda această problemă, care privește atât individul cât și societatea”, a spus Dragana Bulic, șefa proiectului prin care „World Vision BiH” contribuie la rezolvarea problemei traficului de oameni.

 

Un sârb din patru trăiește la limita sărăciei

Statisticienii au calculat că lipsurile materială amenință mai ales persoanele singure cu mai puțin de 19.381 de dinari pe lună, dar și familiile din 3 membri, cu un venit lunar de sub 35.000 de dinari. Aproape un sârb din 4 este amenințat de sărăcie, duoă ultimul raport al Institutului de Statistică al Republicii Serbia, numit „Sărăcie și inegalități sociale în 2019”, care subliniază că tinerii și copiii, șomerii și locuitorii zonelor rurale sunt cei mai expuși. Specialiștii spun ca așa-numitul „prag al sărăciei”, calculat anual, arată că în ultimul an cei care trăiesc singuri, cu puțin peste 19.000 de dinari, sunt ce mai expuși „mizeriei materiale”.

De asemenea, o familie cu doi copii sub 14 ani, nu poate trăi cu mai puțin de 40.700 de dinari pe lună, fără să resimtă lipsuri grave.

După vârstă, cei mai expuși sunt copiii și tinerii între 18 și 24 de ani, iar cei mai în siguranță sunt vârsticii de peste 65 de ani.

Calculele arată și că 41% dintre părinții singuri sunt amenințați de sărăcie. La fel trăiesc și șomerii și unul din 5 pensionari. Totuși, ce îi îngrijorează pe experți este faptul că circa 400.000 de copii, adică o treime dintre copiii sârbi, sunt săraci. Aproximativ 96.000 de copii trăiesc într-o sărăcie absolută, ceea ce înseamnă 7,8 din populația infantilă a Serbiei.

În plus, 40% dintre sârbi nu își pot plăti facturile lunare, doi din trei nu își pot permite un concediu, iar unul din 8 suferă de frig iarna.

Peste 60% dintre sârbi trăiesc greu sau foarte greu și doar 4% dintre locuitorii acestei țări au declarat că sunt multumiți de nivelul de viață.

 

Albanezii din Tirana au primit aproape 3.000 de amenzi în 4 zile, fiindcă n-au purtat mască în spațiile publice

Timp de 4 zile, 2.811 amenzi au fost date cetățenilor care nu au aplicat decizia autorităților și nu și-au pus masca în locurile publice, ca singură metodă de a întrerupe transmiterea virusului. Anunțul a fost făcut de ministrul de Interne – Sander Lleshaj, care a declarat că ”a purta mască este astăzi cel mai ușor lucru, dar și cel mai important pe care îl poate face cineva pentru a reduce pericolul comun ce vine din Covid-19”.

Ministrul subliniază că poliția este ținută în alertă, pentru a supraveghea punerea în practică a ordinelor, a-i ajuta pe cei ce nu le cunosc și a-i pedepsi pe cei ce nu le respectă.

Pe de altă parte, poliția însăși este controlată pentru a da un bun exemplu populației. Polițiștii trebuie să poarte și ei mască pe față tot timpul, pentru a nu încuraja încălcarea legii. Până acum, controalele au funcționat și majoritatea albanezilor poartă mască, iar pentru cele 701 cazuri în care s-a încălcat legea în toată țara, s-au dat amenzi de câte 3.000 de lire albaneze.

În fine, conducătorii poliției îi îndeamnă pe cetățeni să semnaleze la 112 toate cazurile de încălcare a legii, pentru binele comunității, și le garantează tuturor un răspuns rapid și imparțial.

 

În Macedonia de Nord mânăstirea Bigorski a împlinit 1.000 de ani și și-a transmis aniversarea pe MTV

Sărbătoarea principală a marelui jubileu de 1.000 de ani de la fondarea Mânăstirii Sfântul Ioan din Bigorski, a avut loc dimineața, cu o Divină Liturghie Ierarhică, condusă de Arhiepiscopul Ștefan al Ohridului și Macedoniei, alături de frații din Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Macedonene.

După liturghie, președintele țării – Stevo Pendarovski, s-a adresat și el mulțimii.

Mitropolitul Timotei și episcopul Partenij au decernat medalii unor persoane și organizații care au avut contribuții importante la serbarea milenară a mânăstirii Bigorski.

Din cauza măsurilor sanitare impuse de pandemia de Covid-19, toate ceremoniile au avut loc cu respectarea protocoalelor impuse.

Un film care prezintă sărbătoricea celor 1.000 de ani ai mânăstirii a fost produs de compania americană „Dream Factory”, iar ceremonia a fost transmisă în direct pe MTV, pe Facebook și calalul YouTube al lăcașului de cult din Macedonia de Nord.

 

Târgul de carte de la Priștina s-a anulat

A 22-a ediție a târgului de carte de la Priștina a fost anulat, din cauza condițiilor impuse de pandemia de Covid-19.

În luna februarie, „Koha” anunțase că ediția din acest an se mută în această toamnă, iar vestea a venit ca o lovitură pentru edituri, care au cerut sprijin din partea statului.

„Cel mai mare eveniment de acest gen din țară are loc, începând din 2011, la începutul lui iunie, dar, în aceste condiții, fiindcă târgul se ține în holul Palatului Tineretului – unde nu este ventilație, am decis că nu este bine să îl organizăm anul acesta”, a declarat Artin Ahmeti, vice-președinte al Asociației Editurilor din Kosovo.

Tot din cauza riscului sanitar, și târgul de carte de la Tirana s-a anulat. Anunțul a fost făcut de Asociația Editurilor din Albania, care a comunicat că decizia aparține ministerului Sănătății.

Pagubele financiare sunt importante pentru editurile participante, care se consolează însă cu faptul că până și la cel mai mare târg de carte din lume – cel de la Frankfurt, publicul nu va avea acces, iar lansările vor avea loc doar cu scriitori sau moderatori.

 

Au participat la realizarea Revistei Presei din Balcanii de Vest:

Dejana Microvic Birtasic, Serbia

Besiana Krasniqi, Kosovo

Vladana Sivevska, Macedonia de Nord

Hana Hot, Bosnia și Herzegovina

Dafina Meco, Albania

 

Toate articolele din seria Europa Plus a RFI România aici

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei