Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Covid19: sistemul medical din Belgia este aproape saturat

20201025_152420.jpg

Sciensano Belgia
Sciensano,autoritatea belgiană de sănătate publică, nu aprobă testele Covid19 rapide
Image source: 
RFI/Mihaela Gherghisan

Belgia, care are o populație de 11 milioane de locuitori și peste 17.000 de cazuri Covid19 pe zi, este acum a doua țară europeană cea mai afectată de criza coronavirusului. Guvernul federal și guvernele regionale au introdus noi măsuri, dar spitalele sunt aproape saturate și trag semnale de alarmă.

Sistemul medical belgian este aproape saturat, prin urmare spitalele din Bruxelles nu mai comunică numărul real de paturi disponibile. In rețeaua publică, operațiile ce nu sunt urgente au fost suspendate pentru o lună de unele spitale, iar doctorilor din toate secțiile li se cere să lucreze în unitățile Covid19.

In sistemul privat, diferitele rețelele existente s-au organizat astfel încât să existe spitale fără cazuri Covid19, dar în curând este probabil ca acest lucru să nu mai fie posibil. 

Semnalul de alarmă este tras mai ales la Bruxelles şi în Valonia unde starea de urgență este impusă între orele 22h și 6h și asta pentru a elibera locuri la urgențe.

La spitalul universitar Saint-Pierre din Bruxelles direcția medicală a făcut apel la toți medicii să se poarte voluntari pentru serviciul de Covid19 care duce lipsă de personal. Dar întreg spitalul se află într-o situație gravă: secția de pediatrie a fost închisă pentru a primi pacienți din chirurgia generală, aceasta devenind unitate Covid. Intre timp, înmulțirea cazurilor în ortopedie și în alte servicii a dus la penuria generalizată de personal. 

In paralel, o scrisoare semnată de directorii medicali a altor patru alte spitale belgiene trage un semnal de alarmă privind posibilul blocaj al sistemului; cei patru cer populației să se comporte de manieră responsabilă și cer autorităților să ia masuri mai stricte. 

Pentru moment aceste măsuri, în afara stării de urgență , se limitează la purtarea obligatorie a măștii, care la Bruxelles se impune atât în magazine cât și pe stradă, la reducerea interacțiunii sociale în afara familiei la o persoană pe săptămână și la anularea tuturor activităților sportive și culturale (în Bruxelles și în Valonia). 

Directorii instituțiilor de învățământ au însă libertatea de alege cum se desfășoară cursurile în funcție de situația epidemiologică, astfel în Valonia 30 de școli din 3500 sunt închise. 

Universitățile din Bruxelles și Valonia au cursuri doar on-line, în Flandra prezența la cursuri este limitată între 50% și 20% , în funcție de anul de studii. 

Aceste restricții nu sunt pe măsura gravității crizei, dar ele evită o nouă  izolare totală și o nou impact asupra economiei. Intervine aici însă o altă problemă, cea a respectării acestor măsuri cu care – în mod ciudat – nu toată nu lumea este la curent

Mass-media francofonă și cea flamandă difuzează informațiile, rețelele sociale abundă de mesaje pro și contra acestor măsuri , dar pe teren, în spitale de pildă, doctorii remarcă faptul că pacienții lor nu sunt mereu informați. 

Prim Ministrul Alexander de Croo a făcut recent apel la populație să se comporte de manieră responsabilă, folosind o imagine, cea a unei echipe de 11 milioane de belgieni împotriva virusului. 

Dar în spatele frazelor se ascunde o cacofonie de decizii fragmentate și contradictorii din cauza specificității Belgiei ca și unele actiuni de neînțeles. 

Doctorii specializați în urgențe, anesteziștii și chirurgii deplâng lipsa testelor rapide, cum sunt cele salivare , de pildă, care ar putea indica dacă un pacient operat în urgență este sau nu și Covid pozitiv. 

Aceste teste, existente pe piață europeană, nu sunt achiziționate de spitale întrucât ele nu au aprobare de la Sciensano,  autoritatea belgiană  în materie de sănătate publică. 

Sciensano se arată foarte sceptic în ceea ce privește orice test ce nu este efectuat într-un laborator, spune Yves Van Laethem, purtătorul de cuvânt federal pentru actuala criză. 

In fine, ce a provocat actuala explozie de cazuri în Belgia?

Orașele belgiene s-au golit de turiști în această vară, dar belgienii au fost majoritatea plecați în diferite locuri însorite mai mult sau mai puțin recomandate. 

Tinerii care au început noul an de studiu în octombrie au multiplicat petrecerile și excursiile pe întreaga durată a lunii septembrie. Începutul anului universitar a adus un nou val de cazuri în Bruxelles, Leuven, Anvers, Liège și în alte centre universitare. 

Toate acestea constituie elemente insuficiente de răspuns. 

Trebuie adăugat faptul că în Belgia nu se realizează anchete epidemiologice pentru depistarea unor focare mai agresive decât altele și nici pentru identificarea așa numiților super infectanți -  adică a peroanelor foarte contagioase