Eliminăm tezele ca să nu se știe cât de eficientă e școala online?

Ministrul Educației, Monica Anisie, spune că o decizie în ceea ce priveşte susţinerea tezelor din acest an şcolar va fi luată în urma unor evaluări făcute de specialiştii din minister şi după consultarea cu sindicate, părinți și elevi.
Eliminarea tezelor ar da peste cap modul în care sunt evaluați elevii, afirmă Rareș Voicu, președintele Consiliului Național al Elevilor. El reclamă că programa încă nu este adaptată la modul de predare: online în tot mai multe școli:

Modificările acestea privind evaluarea elevilor nu pot avea loc cu doar o lună înainte de a susține aceste evaluări. Ele trebuie să aibă loc din timp și să facă parte dintr-un set de modificări structurale. Adică dacă vrem să modificăm cum sunt evaluați elevii, modificăm și ceea ce predăm și modul în care predăm. Pentru că tezele, de cele mai multe ori, evaluează capacitatea, și lucrările de control în general, evaluează capacitatea elevului de a memora anumite informații și nu de a le pune în aplicare în exerciții care să le stimuleze gândirea critică.

Ștefan Vlaston, președintele Asociației EDU CER, e convins că tezele vor fi eliminate. Acestea vor trebuie susținute, cel devreme, de la mijlocul lunii noiembrie și până în 22 decembrie, iar până atunci epidemia de coronavirus va închide și mai multe școli:

Ministerul nu are niciun interes să se știe situația exactă a eficienței învățării în sistem online, în scenariu roșu sau galebn, pentru că ar fi dezastru. După ce am pierdut semestrul anterior, din anul școlar anterior, și îl mai pierdem și pe ăsta, deci două semestre, mai ales că unele discipline sunt etajate: matematica, fizica, chimia, dacă ți-au lipsit capitolele din semestrul II anul trecut școlar, nu poți să le înțelegi pe alea din semestrul acesta, dacă nu le-a recuperat nimeni și nu le-au recuperat că n-au avut timp. Profesorii și elevii sunt într-o sitiație absolut dramatică în momentul de față.

Originalitatea - punctul vulnerabil al tezelor sub formă de eseu

Potrivit secretarului de stat Luminița Barcari, sunt analizate mai multe variante, astfel încât să fie aplicate aceleași reguli și pentru copiii care învață în scenariul verde, adică merg la școală, și pentru cei care fac exclusiv cursuri online. În cazul celor din urmă, de exemplu, tezele ar putea fi sub forma unui eseu. Roxana Rusin, profesoară de istorie la Liceul Teoretic Nichita Stănescu din capitală, atrage atenția că școala românească nu încurajează capacitatea elevilor de a se exprima liber, și își pune problema originalității eseurilor:

E de ajuns să introducem 2-3 fraze luate cu copy-paste dintr-un eseu trimis și o să vedem direct, pe google, de unde e luat. El nu va fi decât un copy-paste flagrant, de colo colo. Eu nu pot să cred că ne pocnește acum originalitatea, să punem copiii să facă eseuri. Din ce să facă copiii ăștia eseuri? Că și scrisul se face din citit... Noi nu antrenăm nici cititul și în perioada noi nu facem decât așa, hai să galopăm prin materie, să predăm copiilor, să nu rămânem în urmă, mai în urmă decât am rămas.

Originalitatea eseurilor o preocupă și pe Cristina Tunegaru, profesoară de limba română la o școală din București. Ea mai spune că, în special la gimnaziu, ar trebui analizat dacă teza este cea mai potrivită metodă de evaluare:

Trebuie să avem grijă ce notăm de fapt. A cui este munca pe care noi o notăm. Pe de altă parte, cred că la gimnaziu avem nevoie de o discuție mai amplă, în sensul în care poate că teza nu este cea mai eficientă metodă de evaluare. Teza este văzută acum ca un test, la finalul unui semestru, și care înglobează o materie destul de vastă. Pentru copiii de clasa a V-a e foarte greu să se pregătească și teza este o evaluare care se desfășoară într-o singură zi. Poate că un copil nu se simte bine, poate nu e foarte inspirat în acea zi. Teza valorează o pătrime din media finală.

Ministrul Educației propune predarea transdisciplinară, dar după o lună și jumătate de școală încă nu avem programă adaptată pentru online

La o lună și jumătate de la începerea școlii în condiții de pandemie, Ministerul Educației anunță că profesorii ar putea trece la crearea de lecții de “predare transdisciplinară sau multidisciplinară”, pentru a reduce timpul pe care elevii îl petrec în fața calculatoarelor, în timpul școlii online. Deocamdată însă, încă nu e gata adaptarea programei școlare la predarea online. Profesorii care sunt capabili să se apuce singuri să se prefecționeze, să nu aștepte de la alții, spune Ștefan Vlaston, președintele Asociației EDU CER:

Suntem deficitari în sistemul nostru la predarea transdisciplinară. Predarea transdisciplinară și aplicativ practică face diferența între țările care au note bune la testele PISA și noi, care suntem ultimii din Europa. Deci ăsta ar fi un pas forțat de pandemie când noi trebuia de fapt să-l facem mai demult, neforțați de nimic.

Transdisciplinaritatea este catalogată drept o poveste frumoasă de către profesoara de limba română Cristian Tunegaru. Iată și argumentul:

Nu avem profesorii pregătiți să predea transdisciplinar. Nu am fost pregătiți și nu ne putem aștepta peste noapte că profesorii vor renunța la metodele lor învechite. Cei mai mulți profesori din România predau dictând, nu ne putem că ei vor renunța la aceste metode pe care le-au aplicat de atâția ani și vor adopta metode moderne, predând transdiciplinar, lucrând la o temă pe care o abordează din mai multe perspective și având în vedere conținuturile a mai multor discipline. Mai mult, noi nu avem programe școlare transdisciplinare...

Potrivit ultimelor date transmise de Ministerul Educației, peste 3.000 de școli din România sunt în scenariul roșu, mai mult decât dublu comparativ cu lunea trecută. Foarte puține dintre ele au trecut la învățământul online, 382, din cauza îmbolnăvirii profesorilor sau elevilor. În Capitală și în mai multe orașe, precum Cluj-Napoca, Timișoara sau Arad, școlile au fost închise după ce a fost depășită rata de 3 cazuri de COVID-19 la o mie de locuitori.