Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Decidenții politici din România în criza COVID: ca niște găini fără cap - interviu

gaini_pexels.jpg

Image source: 
pexels.com

Epidemia de coronavirus accelerează în România. Pentru a doua zi la rând autoritățile au raportat peste 6.000 de noi îmbolnăviri în 24 de ore. Numărul pacienților în stare gravă din secțiile de terapie intensivă a crescut fără oprire din 12 octombrie. Erau atunci 628 de bolnavi covid în stare gravă și am ajuns acum la 917. Potrivit ministrului Sănătății, în prezent există 1.200 de paturi ATI pentru pacienţii covid şi se poate ajunge până la 1.500. Va cere România ajutorul statelor UE, dacă spitalele vor fi copleșite, sau va proceda ca la incendiul din Colectiv? Și dacă vom cere ajutor, va avea cine să ni-l dea în condițiile în care toată Europa se confruntă cu cel de-al doilea val al pandemiei?

Recorduri negative pe linie în epidemia de coronavirus din România. Sunt 6.546 de noi infectări în 24 de ore. Autoritățile au raportat cel mai mare număr de bolnavi internați: 11.236. Dintre aceștia, 917 sunt în stare gravă la Terapie Intensivă, un alt record. De joi și până vineri, alți 103 români și-au pierdut viața în urma infecției cu SARS-COV-2.
Nouă județe sunt în scenariul roșu, după ce rata de infectare a depășit 3 cazuri la mia de locuitori. Sălaj, Cluj și Timiș au rate de infectare de peste 4 cazuri la mia de locuitori. Acest indicator a ajuns la 3.78 în București, continuând să crească în ciuda închiderii școlilor, restaurantelor și a obligativității de a purta mască în toate spațiile publice, fie ele și în aer liber.

Răzvan Cherecheș, profesor de sănătate publică la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj critică autoritățile pentru că nu iau măsuri drastice. În opinia sa este nevoie de un nou lockdown, dar decidenții politici așteaptă alegerile. El avertizează asupra vulnerabilității reprezentate de capacitatea mică de testare și de lipsa de competență a celor aflați în poziții cheie.

Județele care testează puțin, să presupună că stau la fel de prost precum cele care au trecut de 3 infectări la mie, dar care testează mult

Sunt zone în țară unde nu a fost luată nicio măsură. "E o mare frăție cu mască, fără mască pe străzi" subliniază Răzvan Cherecheș. Cazurile de infectare vor continua să crească, iar județele care au creștere constantă ar trebui să ia acționeze încă de pe acum, recomandă el. Cele care nu au ajuns la incidența de 3 infectări la mia de locuitori, dar testează foarte puțin, ar trebui să nu aștepte să ajungă acolo ca să impună restricții ci să presupună că stau la fel de prost ca județele care au trecut de 3, dar testează mult (de exemplu Cluj sau Alba). Acolo unde capacitatea de testare e mică, practic autoritățile zboară în orb, avertizează profesorul Cherecheș.

Nu doar paturile de la ATI sunt veriga slabă

După luni de pandemie, e posibil ca disciplina și concentrarea în rândul personalului din secțiile ATI să fie afectate de oboseală și stres, așa că medicii și asistentele ar putea să facă greșeli și să se infecteze sărind în ajutorul pacienților. "Guvernul ar trebui să relocheze medicii ATI din țară acolo unde e nevoie", consideră Răzvan Cherecheș, ba mai mult, să ar trebui accelerate procesele de rezidențiat. "Mi se pare că așteptăm să ia foc casa complet ca să ne gândim unde e găleata cu apă", spune profesorul de sănătate publică.

Va cere România ajutor UE, dacă spitalele vor fi copleșite, sau va proceda ca la incendiul din Colectiv?

Preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunţat joi că Uniunea Europeană va mobiliza 220 de milioane de euro pentru finanţarea transferurilor de pacienţi cu COVID-19 dintr-o ţară în alta, pentru a susţine spitalele suprasolicitate din cele mai afectate state membre de al doilea val al pandemiei. Va cere România ajutor sau va proceda ca la incendiul din Colectiv?

Avem o problemă de mentalitate, spune Răzvan Cherecheș care amintește că "pe vreme lui Ceaușescu se declarau mai mulți porci la producție ca să nu iasă prost. La fel, se declară mai puține infecții nosocomiale, ca să nu iasă prost spitalul. Ca să nu se recunoască slăbiciunile, probabil nu se va cere ajutor. Asta e strâns legată de numirile managerilor de spitale, care sunt numiri politice". Să vii, ca manager, să reclami problemele cu care se confruntă spitalul tău înseamnă să-ți pui funcția în joc, explică profesorul clujean.

"Eu să fiu ministrul Sănătății în Germania, nu aș accepta pe nimeni"

Chiar dacă ar fi manageri curajoși care ar recunoaște neajunsurile sistemului sanitar românesc, căror state le poți cere ajutorul ca să transferi pacienți în condițiile în care toată Europa se confruntă cu cel de-al doilea val al pandemiei? "Eu să fiu ministrul Sănătății în Germania, nu aș accepta pe nimeni. Aș prefera să-mi țin capacitatea, pentru că un pacient primit poate sta la ATI săptămâni... Capacitatea de la ATI e finanțată de contribuțiile cetățenilor dintr-o anumită țară. Aș prefera să le țin deschise pentru cetățenii din țara mea până când aș fi siur că numerele sunt în scădere, dar iarna abia începe...."

Cu mai puține infectări la 100.000 de locuitori, Germania impune lockdown parțial. Ce așteaptă România?

Germania va fi de luni într-un lockdown parțial. Acesta presupune inchiderea barurilor şi restaurantelor şi sistarea activităţilor culturale şi sportive în spaţii închise, pentru a încerca să oprească creşterea continuă a cazurilor de COVID-19, ce ameninţă să copleşească spitalele, şi pentru a menţine pe cât posibil deschise magazinele şi şcolile. Germania are o incidență a infectărilor la 100.000 de locuitori de 182.1 în timp ce în România acest indicator este de 311.9. L-am întrebat pe Răzvan Cherecheș ce așteaptă autoritățile române ca să acționeze, în condițiile în care nu ne comparăm cu Germania nici la capacitatea de testare și nici în privința spitalelor. În opinia profesorului de sănătate publică, decidenții politici din țara noastră seamănă cu "niște găini fără cap". Autoritățile așteaptă alegerile, iar premierul și președintele nu-și asumă nici decizii, dar nici răspunderea pentru ceea ce se întâmplă, crede profesorul clujean. Nici la nivel local situația nu stă mai bine. Numirile pe criterii politice ale prefecților, cei care conduc comitetele județene pentru situații de urgență, ne fac vulnerabili în acest context epidemic.

"Competența în țară e foarte scăzută, pentru că numirile pe funcțiile de prefect nu au avut nicio legătură cu competența ci cu obediența față de partid. Din nou ne lovim de politica de cadre a unui partid sau a altuia". În opinia sa, președintele și premierul au un comportament iresponsabil: "Nu pot să se decidă care ar fi nu varianta care salvează cele mai multe vieți, ci varianta care le aduce lor cel mai bun rezultat la alegerile generale. Pentru că dacă ar fi să decidă care este cel mai bun comportament pentru salvarea a cât mai multe vieți, nu avem nicio îndoială, toate recomandările internaționale sunt într-o singură direcție în acest moment. Îi clar că ar trebui să impunem măcar pentru o bucată de vreme un lockdown. Problema e că nu vor plăti ei electoral, vom plăti noi cu vieți și cu costuri politice majore".