Un fierar din Taiwan face cuțite din obuzele lansate de China

Cunoscut la nivel local sub numele de „Maestrul Wu”, atelierul său de pe insula Kinmen - care se află la doar două mile de continentul chinez - este un memento viu al amenințării războiului care planează continuu peste Taiwan.

Beijingul consideră această țară democratică ca fiind propriul său teritoriu și a promis că într-o bună zi o va cuceri, cu forța, dacă este necesar.

La fel ca multe dintre generațiile care trăiesc pe insula Kinmen, Wu a crescut sub amenințarea bombardamentelor.

Chiar și după încheierea războiului civil din China, în 1949, în urma căruia  comuniștii lui Mao Zedong au preluat conducerea pe continent și naționaliștii lui Chiang Kai-shek în Taiwan, insula a continuat să fie bombardată de forțele comuniste.

Wu s-a născut cu puțin timp înainte de cel mai mare bombardament, din 1958, când aproape o jumătate de milion de obuze au fost trase asupra insulei Kinmen și a altor insulițe din apropiere, timp de 44 de zile, omorând 618 persoane și rănind peste 2.600.

Obuzele încă cădeau la sfârșitul anilor 1970, deși pe atunci erau pline de pliante de propagandă, mai degrabă decât de explozivi.

Wu are amintiri vii din copilărie, încă își amintește cum se ascundea noaptea în adăposturile anti-bombardament împreună cu familia, iar noaptea aduna fragmente de metal.

„Îmi amintesc frica pe care o simțeam noaptea”, a spus el pentru AFP. „Un bombardament poate părea interesant în filme, dar în realitate este înfricoșător”.

"Încercam să adunăm cât mai multe obuze, ne cățăram și în copaci pentru a le aduna, le dădeam la schimb pentru mici premii. A fost distractiv, chiar dacă ne temeam de atacurile aeriene", a adăugat el.

Fierar la a treia generație, Wu a învățat cum să modeleze metalul în tinerețe.

Wu l-a urmat pe tatăl său, care a început mai întâi să transforme obuzele în cuțite, când soldații taiwanezi staționați în Kinmen făceau chiar și comenzi personalizate.

„Oamenii nu vor război”

Majoritatea cuțitelor lui Wu sunt fabricate din carcasele cu manifeste, care sunt mai bine conservate deoarece nu au explodat la impact. În ultimele trei decenii, el estimează că a făcut în jur de 400.000 de astfel de cuțite.

Proiectilele care servesc de materie primă sunt îngrămădite în atelierul lui Wu, care a devenit o atracție pentru turiști. Vizitatorii fac fotografii entuziasmați, în timp ce Wu sculptează metodic o bucată de metal strălucitoare.

În ultimii ani - cel puțin până când pandemia coronavirusului a închis frontierele - Kinmen devenise o destinație populară pentru turiștii din China continentală.

Transportul direct a fost lansat în 2008, când relațiile erau mai calde, când guvernul din Taiwan și cel din Beijing se înțelegeau mai bine.

Dar relațiile dintre Taiwan și China s-au înrăutățit de atunci, ajungând la cele mai grave niveluri din ultimele decenii.

În 2016, Taiwanul l-a ales pe președintele Tsai Ing-wen, care consideră că insula  este deja un stat suveran și nu o „ parte a Chinei”.

China a întrerupt comunicarea oficială și a răspuns prin presiuni economice, militare și diplomatice.

Președintele Xi Jinping a devenit cel mai agresiv lider chinez de la Mao, și vorbește despre ocuparea Taiwanului ca despre ceva „inevitabil”.

În ultimele luni avioanele chineze au intrat de mai multe ori în spațiul aerian al Taiwanului.

Wu spune că simte că tensiunile au atins acum un punct maxim - probabil că relațiile sunt chiar mai tensionate decât la mijlocul anilor 1990, când China a lansat rachete balistice în strâmtoarea Taiwan, pentru a descuraja Taiwanul să voteze un candidat la președinție, care nu era pe placul Beijingului.

Cei 23 de milioane de locuitori ai Taiwanului trăiesc în permanență cu amenințările Chinei.

Wu spune că mulți locuitori din Kinmen știu exact cum arată conflictul și nu vor să mai treacă prin așa ceva vreodată.

”Oamenii nu vor război", spune el. "Noi, cei din Kinmen, am văzut ce însemnă războiul în timpul bombardamentului 823 (în 1958), având rude și prieteni uciși sau răniți.

Sper ca cele două părți să rezolve conflictul pașnic ... Depinde de înțelepciunea ambelor guverne".

Traducere de Anda Costiuc după reportajul AFP preluat de rfi.fr