Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ca să respire, un bolnav covid în stare gravă face același efort ca cineva care aleargă intens

covid-19-tw6.png

Prima zi de carantina partiala in Romania
Prima zi de carantina partiala in Romania
Image source: 
AFP

România se îndreaptă cu viteză extrem de mare spre activarea planului alb - cod roșu în sistemul sanitar. Vor avea prioritate pacienții cu cu insuficiență respiratorie. Asta înseamnă lipsă de asistență pentru pacientul cronic, admite Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta din Capitală. Medicul povestește că rata de supraviețuire a bolnavilor care ajung să aibă nevoie de îngrijiri la terapie intensivă și mai ales de respirație asistată este mică. Ea explică ce înseamnă efortul pe care îl fac bolnavii covid ca să respire: "este similar cu efortul pe care îl facem noi atunci când alergăm intens o distanță mare. Noi cei sănătoși. Știm cât de greu ne revenim după un astfel de moment, dar ei trebuie să facă asta zile întregi, să respire la un efort maximal, lucru care epuizează musculatura". 

România se apropie de 8 mii de noi infectări în 24 de ore. Autoritățile au raportat azi 7.733 de îmbolnăviri, 120 de decese și 974 de pacienți internați în stare gravă la ATI. Toate aceste cifre sunt recorduri negative ale epidemiei de coronavirus în țara noastră. Doctorița Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta din Capitală, spune că ne îndreptăm cu viteză extrem de mare spre activarea planului alb - cod roșu.
Printre altele, acesta va presupune mobilizarea tuturor angajaților din sistemul sanitar, inclusiv chemarea lor din concediu, externarea bolanvilor care nu au nevoie imediată de asistență medicală și acordarea de îngrijiri pacienților cu insuficiență respiratorie. Asta înseamnă lipsă de asistență pentru pacientul cronic, admite Beatrice Mahler. Trebuie să facem, în acest moment, ce e necesar pentru a salva viața, declară managerul Institutului Marius Nasta.

"Suntem în spitale și o să punem la dispoziție toate ventilatoarele, inclusiv cele de trasnport, pentru pacienții care vor avea nevoie. Cu siguranță acest lucru se va întâmpla în toate spitalele. Până la urmă, rolul nostru este să asigurăm asistență, cu toate resursele pe care le avem, tuturor pacienților care ajung în spital, chiar dacă acest lucuru va însemna rechemarea din concediu a personalului și mobilizarea către unitățile sanitare a tuturor celor care pot să ofere această asistență. Cât despre spații și locuri în pat, probabil că pacientul care va avea cea mai mare nevoie va avea prioritate. Cred că situația în București poate să fie oarecum susținută dacă toate spitalele vor oferi asistență pacientului covid, pacientului care are nevoie de asistență, însă sunt multe județe în țară unde acest lucru va fi extrem de dificil de asigurat", admite Beatrice Mahler.

Săptămâna trecută şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, avertiza că este de aşteptat ca numărul de pacienţi care intră zilnic la terapie intensivă să ajungă la 100, sistemul de sănătate clasic trebuind să se adapteze la măsurile solicitate de medicina dezastrelor.  ”Noi nu mai vorbim de epidemiologie, încet -încet intrăm în logica medicinei de dezastre”, a spus Arafat.

Managerul Institutului Marius Nasta spune că activarea planului alb - cod roșu va presupune mobilizarea tuturor angajaților din sistemul sanitar, inclusiv chemarea lor din concediu, externarea bolanvilor care nu au nevoie imediată de asistență medicală și acordarea de îngrijiri pacienților cu insuficiență respiratorie. "Triajul pacienților va fi extrem de riguos, pacient critic însemnând pacientul a căruia viață este pusă în pericol în următoarea oră. Pacinții care pot să se deplaseze la domiciliu și să-și managerieze starea de sănăptate acolo, cu siguranță vor fi îndrumați către domiciliu într-o astfel de situație. Vă dați seama că asta înseamnă lipsa de asistență pentru pacientul cronic și acest lucuru este extrem de delicat, dar până la urmpă viața pacienților și a populației din România este prioritară și trebuie să facem, în acest moment, ce e necesar pentru a salva viața. Dacă sunt consulturi care pot fi amânate, tratamente care pot fi administrate la domiciliu, acest lucuru trebuie să-l facem", spune medicul Beatrice Mahler. Și dă și un exemplu: tratamentul bolnavilor de tuberculoză începe în ambulator și este continuat la domiciliu. "Facem asta de mai bine de o lună, ca și în perioada stării de urgență", spune ea. 

Medicul povestește că rata de supraviețuire a bolnavilor care ajung să aibă nevoie de îngrijiri la terapie intensivă și mai ales de respirație asistată este mică. La Marius Nasta "încercăm să aplicăm metoda de ventilație cu intubație orotraheală în momentul în care pacientul practic este epuizat, nu mai are resurse, nu mai poate, nu mai cooperează cu noi". Un pacient cu insuficiență respiratoe trebuie să se concentreze atunci când respiră, explică medicul. Respirația nu mai este un act inconștient. "Trebuie făcut[ cu folosirea musculaturii accesorii, musculatură care în mod normal nu o folosim, pe care o vedem că se mobilizează atunci când alergăm. Vedem că participă întreg toracele la respirație, abdomenul. Cam ăsta este efortul pe care îl fac acești pacienți să respire, în repaus, similar cu efortul pe care îl facem noi atunci când alergăm intens o distanță mare. Noi cei sănătoși. Știm cât de greu ne revenim după un astfel de moment, dar ei trebuie să facă asta zile întregi, să respire la un efort maximal, lucru care epuizează musculatura. Sunt foarte obosiți, e foarte greu".