Închiderea școlilor, varianta ușoară pentru guvernanți. Va fi repetat anul școlar?

Directorul biroului pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Hans Kluge, spune într-un interviu pentru France Presse că Europa se confruntă în prezent cu o ''explozie'' a numărului cazurilor de COVID-19 şi nu trebuie să-şi relaxeze eforturile împotriva pandemiei. Printre recomandări, purtarea generalizată a măştii şi controlul strict al adunărilor. Despre școli însă, el susţine însă că ar trebui să rămână deschise şi să fie închise doar în ultimă instanţă pentru că nu ne putem permite o generaţie pierdută din cauza COVID-19.
Răzvan Cherecheș profesor de sănătate publică la Universitatea Babeș Bolyai critică autoritățle române pentru decizia de închidere a școlilor. El este de părere că măcar școala primară ar trebui menținută deschisă și aduce argumente:

"Copiii sub 10 ani se infectează mai greu și transmit mai greu infecția, au o rată de complicații mult mai mică și, în același timp, sunt la vârsta la care indisponibilizează un părinte pentru suport în timpul educației online, ca să stea acasă. Dacă ne uităm și în alte țări, de exemplu Irlanda, care are un hardlockdown, sau Slovacia care și ei sunt în lockdown din 15 octombrie, și au măsuri mai severe decât avem noi, dar școlile le-au păstrat deschise până la clasa a IV-a" spune Răzvan Cherecheș. 

El precizează că pentru a ține școlile deschise nu e suficient ce a făcut România până acum: e nevoie de scăderea numărului de copii care învață într-o clasă, de păstrarea distanțării între ei, dar "fără aiureli de genul pereților de plexiglas". De asemenea e nevoie de sisteme de ventilație în clase, monitorizarea de către autorități a aglomerării de părinți și bunici din fața școlii încât să se păstreze distanța și toți să aibă măști și supravegherea  mijloacelor de transport în comun pentru aglomerație. Beneficiul adus de închiderea școlilor este cu mult mai mic decât impactul social, economic, sau chiar asupra sănătății mintale, avertizează profesorul de sănătate publică de la Universitatea Babeș Bolyai.

De ce închid autoritățile toate școlile din România, și din orașe, dar și de la sate, unde densitatea populației e mult mai mică?

"Pentru că este mai simplu pentru guvernanți. Să monitorizezi traficul urban, de exemplu să interzici ca oricine să folosească autobuzul cu excepția copiilor și a părinților lor, dimineața între 7 și 9, să mobilizezi poliție locală care să-i țină pe părinți împrăștiați, odată că e neplăcut și necesită muncă și, va duce la nemulțumiri care vor afecta cel mai probabil intențiile de vot" explică Răzvan Cherecheș.

În mediul rural cei mai mulți dintre elevi merg pe jos la școală, deci de ce se închid școlile?

Din nou, este abordarea ușoară, spune profesorul Cherecheș. "Acuma știm că virusul se transmite și prin erosoli. Deci chiar dacă copiii poartă toți mască, dar sunt într-o sală de dimensiuni mici, care nu este ventilată corespunzător, inevitabil va duce la infectarea lor dacă este un caz pozitiv". Pentru a evita asta, ar fi nevoie de sisteme de ventilație, dar în școlile din mediul rural nu există toaletă și apă curentă, cum să discuți despre ventilație?, subliniază profesorul clujean. "Abordarea cea mai simplă a autorităților este să le închidă pur și simplu".

El acuză că lipsesc exact măsurile care ar ajuta la controlarea epidemiei: "creșterea capacității de testatre, creșterea capacității pentru anchete epidemiologice făcute în aceeași zi, pentru toate cazurile pozitive și pentru toți contacții lor". El avertizează că în lipsa acestor măsuri de control, pe termen lung, în momentul în care se ridică lockdownul vom reveni la răspândirea comunitară a virusului.

"Peste câțiva ani, nu ne va mai speria analfabetismul funcțional, ci numărul uriaș de copii care nu știu să scrie, să citească"

Închiderea școlilor în toată țara este o greșeală, spune Cristina Tunegaru, profesoară de română la o școală gimnazială din județul Ilfov. Copiii din mediile dezavantajate se bazează pe ceea ce le oferă școala. Aceste pauze uriașe în școlarizare îi vor afecta profund și iremediabil. În ritmul acesta, peste câțiva ani, nu ne va mai speria analfabetismul funcțional, ci numărul uriaș de copii care nu știu să scrie, să citească sau care au abandonat școala, scrie profesoara Tunegaru într-o postare pe facebook.

Acest an școlar este pierdut, este de părere Ștefan Vlaston, președintele asociației Edu Cer.

"Nu ne putem fura la infinit căciula să spunem că elevii participă la școala online. Maximum 30-40% din lecțiile online sunt eficiente, sau mă rog, se fac, și elevii ar fi cât de cât mulțumiți de ele. Și restul de 60% având în vedere principiul egalității de șanse, ce facem? Aceștia sunt din familii cu resurse materiale mai mici, nu-și pot permite meditații, nu-și pot permite aparatură, laptorpuri și tablete ca să participe la lecții online, chiar dacă acestea s-ar face. Eu chiar am propus repetarea anului școlar, cu toate costurile de rigoare, că altmineri ne furăm căciula. Majoritatea disciplinelor, în special cele de la științe, sunt etajate. Nu poți să înțelegi capitole care s-ar preda semestrul ăsta sau semestrul viitor dacă îți lipsesc, în spate, 5-10 capitole nepredate, neînțelese, neînvățate..."

Înainte ca autoritățile să decidă că învățământul se va face exclusiv online, în toată țara, vreme de cel puțin 30 de zile, Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi a întrebat apoape 100.000 de părinți dacă e o idee bună închiderea școlilor în scenariul roșu, când rata de infectare depășește 3 cazuri la mia de locuitori. Întrebarea a împărțit în tabere aproximativ egale participanții la sondaj. Circa 47% dintre părinţi consideră că închiderea şcolilor nu este bună pentru sistemul de educaţie, în vreme ce puțin peste 45% dintre ei socotesc această decizie ca fiind una necesară.