Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Povestea fondatorului Mănăstirii de la Nicula

manastirea_nicula.jpg

Mănăstirea Nicula
Image source: 
mitropolia-clujului.ro

Una dintre figurile principale ale Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 a fost cardinalul Iuliu Hossu. A fost unul dintre oamenii care s-au opus dictaturilor de extrema dreapta și de extrema stânga care au marcat secolul XX și a plătit cu libertatea opoziția sa față de comunism. Iuliu Hossu a avut și vocație de ctitor: a mutat la Cluj Episcopia Greco-Catolică și a fondat cea mai faimoasă mănăstire clujeană, cea de la Nicula.

Iuliu Hossu a venit pe lume în Milașul Mare, la 30 ianuarie 1885. Era descendentul unei familii nobiliare care a dat Transilvaniei multe generații de preoți greco-catolici. Tatăl său, Ioan, era preot în localitate, iar unchiul său, Vasile, a devenit episcop.

Iuliu Hossu a studiat în satul natal, apoi la Reghin, la Târgu-Mureș și în Blaj, înainte de a fi trimis la Roma, pentru a studia la De Propaganda Fide. A obținut două doctorate în Cetatea Eternă, apoi s-a întors în Transilvania.

În timpul Primului Război Mondial, a devenit preot militar pentru a alina suferințele celor aruncați în vâltoarea confruntării. În anul 1917, împăratul Carol de Habsburg a decis să îl numească episcop de Gherla.

În luna noiembrie 1918, după ce împăratul de la Viena a abandonat guvernarea, episcopul Iuliu Hossu a devenit unul dintre cei mai activi lideri ai românilor ardeleni care, în doar trei săptămâni, au pregătit și organizat Marea Adunare Națională de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia.

Într-o lume în disoluție, structurile administrative ale Bisericii Greco-Catolice și presa acestui cult au devenit principalele mijloace pentru organizarea românilor ardeleni, în condițiile în care existau resentimente puternice față de ierarhii ortodocși din Transilvania, care, în 1916, aruncaseră invective grele împotriva României și Armatei Regale Române, care trecuse Carpații pentru a elibera românii.

În aceste condiții, Iuliu Hossu a fost cel desemnat, la 1 Decembrie, la Alba Iulia, pentru a vesti mulțimii hotărârea de Unire a Transilvaniei cu Regatul României. Tot el a fost ales în delegația transilvăneană trimisă la București, pentru a transmite Regelui Ferdinand I hotărârea de Unire.

În perioada interbelică, Iuliu Hossu a rămas o figură proeminentă a vieții publice. Senator de drept, s-a opus ascensiunii curentelor ideologice extremiste, bazate pe ura de rasă sau de clasă. De asemenea, și-a manifestat vocația de ctitor. Iuliu Hossu a transferat la Cluj sediul episcopal de la Gherla.

Totodată, în 1936, a fondat cea mai importantă mănăstire clujeană, cea de la Nicula, pe care a încredințat-o călugărilor bazilieni. La Nicula era organizat cel mai important pelerinaj al românilor ardeleni, care se strângeau, în fiecare an, de 15 august, în jurul frumoasei biserici de zid, pentru a primi binecuvântarea lui Iuliu Hossu.

Românii s-au strâns la Nicula și în anii grei ai Celui de-al Doilea Război Mondial, când Transilvania de Nord fusese cedată Ungariei.

Iuliu Hossu a avut de înfruntat opresiunea comunistă. În 1948, a fost arestat, împreună cu ceilalți episcopi greco-catolici. A plătit cu ani grei de temniță, până la sfârșitul vieții, fidelitatea față de Biserică.

În 1969, a fost numit cardinal in pectore, iar în 1970 a încetat din viață. Sacrificiul său a fost recunoscut de Vatican: în data de 2 iunie 2019, pe Câmpul Libertății de la Blaj, Iuliu Hossu a fost beatificat de Papa Francisc.

 

Rămâneţi alături de noi la Pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

 
Pagina de istorie din 23 noiembrie 2020