„Portul rușinii”, simbolul noii crize migratorii din Insulele Canare

Insulele Canare - teritoriu spaniol în largul coastei de nord-vest a Africii - au devenit o nouă poartă de acces către Europa. Peste 16.000 de persoane care fug de conflicte sau precaritate, în mare parte malieni, senegalezi, guineeni sau marocani, s-au stabilit acolo din ianuarie. Numărul migranților este de șase ori mai mare decât în 2019.

Majoritatea bărcilor sunt salvate de unitatea publică de salvare maritimă, Salvamento Maritimo, iar pasagerii lor au debarcat în sudul Gran Canaria, cea mai mare insulă din arhipelagul spaniol, în portul Arguineguín.

Fotoreporterul spaniol Javier Bauluz a filmat un videoclip pe care l-a postat pe Twitter. Se pot vedea mai multe persoane întinse pe pământ, separate doar de niște benzi de securitate.

"Videoclipul de 50 de secunde arată lipsa de umanitate și empatie pe care 800 de oameni o suferă în portul Arguineguín”, spune indignat jurnalistul care îi atrage atenția ministrului spaniol de interne, Fernando Grande -Marlaska Gómez.

Din august, portul Arguineguín a fost transformat într-o tabără de urgență de către Crucea Roșie și guvernul Canarelor. Acolo, migranții sunt identificați și sunt supuși unui test PCR. Dar autoritățile se luptă să gestioneze acest flux migrator și mulți migranți sunt îngrămădiți, uneori timp de câteva zile. Potrivit Human Rights Watch, la 11 noiembrie, mulți oameni au rămas acolo mai mult de 72 de ore, perioada permisă de legislația spaniolă.

Două femei intervievate de ONG au oferit dovezi conform cărora ar fi fost reținute acolo din 22 octombrie, mai mult de două săptămâni.

„Când i-am văzut pe acești copii, am fost devastată”

Onalia Bueno Garcia, primarul localității Mogan, de care depinde Arguineguín, denunță această situație și solicită guvernului Canarelor, Spaniei și Uniunii Europene să acționeze. A putut vizita această tabără improvizată pentru prima dată în septembrie și a explicat: „În primele corturi erau femei și copii. Sunt mama unui copil de trei ani. Așadar, când i-am văzut pe acești copii, am fost devastată, mi-am spus: ce face Spania, ce facem, de ce nu acționăm în privința acestei probleme umanitare?"

Onalia Bueno Garcia a transmis de asemenea redacției France 24 un videoclip care circulă pe rețelele de socializare din octombrie și care arată cum un șobolan se plimbă printre migranții care dorm pe jos, pe niște pături.

Management dezorganizat și lipsa infrastructurii

În octombrie, Txema Santana, care documentează criza migrației pentru ONG-ul Comisia Spaniolă pentru Ajutorarea Refugiaților (CEAR), a retransmis videoclipul în care zeci de migranți sunt îngrămădiți în spatele barierelor de securitate, în portul Arguineguín.

“În această seară, 800 de persoane vor dormi pe cheiul Arguineguín. Deoarece în ultimele 48 de ore nu au sosit noi migranți în Gran Canaria, numărul persoanelor care vor dormi în această facilitate portuară a scăzut", a scris el.

Marți, 17 noiembrie, 225 de persoane au avut voie să părăsească docul. Dar, în absența unei soluții, acești tineri s-au trezit singuri, într-o piață publică în toiul nopții. În cele din urmă, ei au fost cazați în hoteluri.

În fața lipsei de infrastructură, autoritățile spaniole au trebuit să improvizeze. Cu sprijinul Crucii Roșii, aproximativ 5.000 de persoane au fost cazate în hotelurile părăsite de turiști din cauza restricțiilor impuse de pandemie.

Reluarea repatrierilor

În Insulele Canare, situația este fără precedent din 2006, când s-au înregistrat peste 31.000 de migranți.

Ministrul spaniol de externe Arancha González Laya și ministrul de interne Fernando Grande-Marlaska Gómez vor călători în Senegal și, respectiv, în Maroc în următoarele zile pentru a încerca să descurajeze plecările și să reia repatrierile.

Această strategie este susținută  și de Comisia Europeană care pledează pentru „reluarea repatrierii” migranților „care nu au nevoie de protecție internațională”, a indicat comisarul afacerilor externe, Ylva Johansson.

Traducere de Anda Costiuc după France24