Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Cum se transformă violența online în violență fizică. Și ce face Facebook

huber.jpg

Anthony Huber, un american de 24 de ani, a fost ucis în timp ce manifesta împotriva rasismului, de indivizi care s-au organizat prin mesaje online
Sursa imaginii: 
Facebook

Hărțuire, vătămare emoțională sau fizică și chiar deces: violența și manifestată pe Facebook poate avea consecințe dramatice în viața reală.

Hannah Gittings a avut o experiență tragică pe 25 august în timpul unui miting din Kenosha (Wisconsin), unde se afla alături de partenerul său Anthony Huber, pentru a-l susține pe Jacob Blake, un afro-american care fusese împușcat și rănit cu două zile mai devreme de un polițist alb.

La scurt timp, mișcarea pașnică de protest se confruntă cu o miliție de extremă dreaptă, Kenosha Guard, care făcuse în prealabil un ”apel la arme” pe Facebook pentru a „proteja” orașul. În ciuda sutelor de sesizări făcute, pagina lor nu a fost eliminată nici acum.

Unul dintre participanți, un băiat de 17 ani,  înarmat cu o pușcă semiautomată, trage într-un protestatar și îl ucide. Anthony Huber se îndreaptă spre adolescent pentru a-i confisca arma, dar este și el împușcat, sub ochii partenerei sale.

„Pagina de Facebook Kenosha Guard nu doar că a fost menținută, ci a fost găsită nepericuloasă, chiar dacă membrii săi  au incitat în mod deschis la violență, spunând că vor împușca persoanele de culoare și  protestatarii”, a declarat Hannah Gittings în timpul unei conferințe de presă organizate recent de ONG-ul Avaaz.

Ea a intentat un proces împotriva Facebook în septembrie, revoltată de declarațiile  lui Mark Zuckerberg, care a considerat că neînlăturarea paginii Kenosha Guard este „o defecțiune”.

De la masacrarea populației Rohingya din Birmania până la recenta crimă a profesorului Samuel Paty din Franța, apelurile la violență inițiate pe Facebook au avut consecințe tragice.

„Lucrăm în permanență pentru a ne îmbunătăți tehnologia și a ne consolida măsurile atunci când este necesar pentru a elimina conținutul periculos de pe platforma noastră”, a declarat un purtător de cuvânt al Facebook pentru AFP.

 

Defăimare

Platforma susține că a multiplicat acțiunile de combatere a violenței online. S-au luat măsuri împotriva mișcărilor rasiste sau conspirative precum QAnon, s-au anihilat rețelele de manipulare și s-a investit într-un program de verificare a informațiilor de către terți, susține Facebook.

Compania spune că a identificat peste 600 de grupuri paramilitare începând din august anul acesta și a eliminat peste 22 de milioane de postări care incitau la ură, doar în această vară. Dar pentru mulți aceste măsuri sunt insuficiente și tardive.

Potrivit unui studiu din octombrie realizat de SurveyUSA, 65% dintre americanii chestionați au văzut mesaje politice false pe feedul lor de pe Facebook în timpul campaniei prezidențiale și un sfert dintre ei au crezut acest lucru.

Candidata Joyce Jones s-a confruntat cu această problemă în timpul campaniei municipale din Montevallo, Alabama:

„Am avut o dezbatere cu adversarul meu într-o seară, iar a doua zi dimineață am descoperit (pe Facebook) că susțin suprimarea bugetelor poliției”, își amintește această afro-americană.

„Am fost surprinsă, pentru că nu am sugerat niciodată așa ceva”, a spus doamna Jones, care a fost copleșită de inundația de informații false nefiltrate de rețeaua socială.

În ziua votării, bunicii sale i s-ar fi refuzat accesul la secția de votare pentru că purta un tricou cu numele nepoatei sale.

„Mark Zuckerberg și alți lideri trebuie să înțeleagă că ceea ce se întâmplă pe Facebook nu rămâne pe Facebook”, a spus Joyce Jones. "Efectele ne urmăresc acasă, la magazinul alimentar, la locul de muncă. Și ne afectează copiii."

 

Iluzie

Pentru Mark Potok de la Centre for the Analysis of the Radical Right,, eliminarea completă a conținutului difuzat de grupurile extremiste  de pe rețelele de socializare este o fantasmă. „Ei publică atât de mult în fiecare zi încât mă îndoiesc că mesajele lor pot fi eliminate”, spune expertul.

Susținător al lui Donald Trump, tatăl Kristinei Urquiza a murit în iunie după ce a fost infectat cu noul coronavirus. Pagina de comemorare deschisă de fiica sa a fost inundată de mesaje care puneau la îndoială eficacitatea măștilor și a păstrării distanței, sau chiar existența bolii.

„Este posibil ca Facebook să nu fi apăsat pe trăgaci”, scrie doamna Urquiza, foarte supărată din cauza algoritmului rețelei sociale, care favorizează, potrivit ei și a multor experți, conținut înșelător și periculos, menit să capteze interesul utilizatorilor.

ONG-ul Avaaz militează pentru o modificare a algoritmului, pentru a-l face mai puțin „toxic”, pentru o politică mai riguroasă de ștergere a conturilor și grupurilor dăunătoare și pentru creșterea numărului de moderatori de conținut.

 

Traducere de Anda Costiuc după France24

Editor Șerban Georgescu