Marie-Christine Saragosse: RFI România are un potenţial fantastic în toată zona Europei Centrale și Răsăritene

Spre deosebire de concurenţii săi – locali sau internaţionali – RFI e prezent în România, din 1990, fără întrerupere dar nu dispune azi decât de o reţea de 6 frecvenţe FM – la Bucureşti, Cluj, Craiova, Iaşi, Sibiu şi Timişoara – şi de un singur FM în Republica Moldova, la Chişinău.

Care sunt ambiţiile radioului pentru următorii ani? Doriţi să extindeţi această reţea?

Marie-Christine Saragosse: În primul rând, permiteţi-mi să vă mulţumesc că mă invitaţi pentru că această aniversare este foarte importantă pentru mine. Sunt un fan al lui RFI România de când s-a creat acest radio. RFI România face parte din peisajul audiovizual românesc, ba chiar face parte din istoria României. E un radio care a însoţit fiecare etapă a cuceririi democraţiei şi a libertăţii, motiv pentru care dealtfel cei trei responsabili ai radioului au fost decoraţi de preşedintele României cu “Ordinul Meritul cultural”, ceremonie la care am fost prezentă. Acest merit cultural a fost şi o recunoaştere a rolului pozitiv pe care l-a jucat radioul în construirea democraţiei române. Cred că RFI România nu este prezent doar prin emiţători, dar şi de o manieră istorică.
Nu-i mai puţin adevărat că ne-am dori mai multe frecvenţe FM, de aceea participăm la concursuri când sunt scoase frecvenţe pe piaţă.
Chiar dacă avem şi noi constrângeri bugetare, nu ne-am oprit dezvoltarea în România. Dacă este să mă iau după entuziasmul pe care îl au pentru noi ascultătorii şi internauţii, cred că ar trebui să obţinem noi FM-uri. Dealtfel sper ca până la sfârşitul acestui an să putem candida în două noi oraşe Constanţa şi Galaţi.

VD: Spuneam că în Republica Moldova, RFI este prezent doar în capitala Chişinău. Ne putem imagina o prezenţă mai mare în această ţară vecină cu România şi foarte apropiată istoric şi cultural de aceasta din urmă?

MCS: În primul rând, trebuie să vă mărturisesc că sunt încântată când preşedintele unei ţări este o femeie. În Moldova este pentru prima dată că o femeie, Maia Sandu, este aleasă în acest post, lucru care deschide o nouă perspectivă pentru toate ţările europene. În plus, ea este pro-europeană. Deci, da, aş dori să fim mai prezenţi acolo. Deîndată ce vom putea călători, deîndată ce condiţiile sanitare mi-o vor permite, aş vrea să merg acolo ca să mă întâlnesc cu autorităţile de la Chişinău pentru a vedea dacă este posibil să fim mai prezenţi în această ţară condusă de o preşedintă.

VD: De la începutul pandemiei de Covid, în primăvară, oferta editorială a canalelor France Médias Monde s-a adaptat situaţiei iar organizarea muncii s-a schimbat. Ce învăţăminte trageţi pentru viitor?

MCS: Cred că acest lucru ne-a încurajat în sensul misiunilor care ni s-au încredinţat şi anume a difuza o informaţie expertă, independentă, clară acolo unde este confuzie. Acest lucru a devenit nu doar un element democratic dar şi vital pentru că informaţiile false – fake news cum li se spune – pot ucide în perioadă de pandemie. Am văzut că unii pot spune multe prostii şi continuă dealtfel şi azi să o facă. Redacţiile noastre au o concepţie extrem de riguroasă despre informaţie. O verifică, invită experţi care o completează şamd. Cred că acest fel de a lucra era foarte important în această perioadă.
În al doilea rând, am făcut foarte multă prevenţie în toate limbile străine, inclusiv printre cele care nu aveau acces la materialele de comunicare ale OMS. Am făcut asta mult în Africa dar şi prin intermediul Cluburilor RFI.

În fine, am încercat să contrabalansăm izolarea. Cum nu ne mai puteam vedea, cum nu mai puteam călători, cum nu ne mai puteam apropia unii de alţii, noi am cultivat un fel de proximitate pentru a ieşi din izolare. Acest lucru s-a făcut la nivelul întregului grup, inclusiv făcând şcoală la radio pe undele RFI, în franceză dar şi la RFI România care a făcut exact acelaşi demers.

Am mers deci pe idea că trebuie să ne protejăm cu seriozitate dar în acelaşi timp am dorit să le dăm posibilitatea tuturor ascultătorilor noştri să dispună şi ei de toate uneltele necesare ca să se protejeze, să înţeleagă ce se întâmplă. Avem şansa de a avea o fantastică reţea de corespondenţi şi i-am putut mobiliza pe toţi pentru a avea o viziune completă asupra acestei pandemii mondiale pentru că suntem un radio mondial dar şi unul românesc.

VD: România este ţara cea mai la Est din Uniunea europeană, cu frontiere comune cu Ucraina, Republica Moldova şi, via Marea neagră, cu ţările din Caucazul de sud, cu Turcia iar la Vest, cu state din fosta Iugoslavie, precum Serbia. Plecând de la această poziţie geografică şi de la faptul că România cunoaşte bine toate aceste ţări care o înconjoară, ne putem imagina ca France Médias Monde să transforme RFI România într-o bază de oferte editoriale pentru toate aceste state aflate la graniţa Uniunii europene?

MCS: Este un vis pe care eu personal îl am dar, încă o dată, există şi realităţi bugetare. Ştiu însă că RFI România a început déjà să facă acest gen de demers prin proiectul ei, Europa Plus, care se face în parteneriat cu Agenţia universitară a Francofoniei. Ideea este că în numeroase ţări din această regiune, studenţii care învaţă franceza, găsesc în propria lor presă, din ţara în care trăiesc, articole importante, interesante pe care le traduc în franceză, limba franceză fiind cimentul comun, pentru a le trimite apoi la RFI România unde vor fi transformate într-o revistă a presei de trei ori pe săptămână. Mi se pare că e un început interesant care îi implică pe tineri, dar implică totodată şi Francofonia într-un univers plurilingvistic, implică redacţia noastră care are o viziune asupra informaţiei, o deontologie a informaţiei, lucruri care mi se par importante în această lume plină de comploturi şi manipulări.

Pentru mine, acesta este un prim pas a unui proiect care ar trebui să se întărească, poate cu ajutorul Uniunii europene. În orice caz, acesta este visul meu, dar şi acolo, la  Uniunea Europeană există nişte realităţi, e nevoie de concursuri. În orice caz, mie mi se pare că RFI România are un potenţial fantastic în toată această zonă, potenţial pe care aş dori foarte mult să-l fructific în următorii ani. Repet, eu personal îmi doresc să se îndeplinească acest vis, această idee.

VD: Radioul şi mediile de informare, în general, sunt confruntate azi cu o multitudine de informaţii false, fake news cum li se pune în engleză – dar eu prefer infox în franceză. Aceste informaţii sunt difuzate în particular pe reţelele de socializare. Este foarte greu şi cere mult timp ca să fie demontate, dezminţite, aceste fake News. Concret, cum face faţă France Médias Monde acestei sfidări?

MCS: Prima modalitate de a combate informaţiile false este de a face informaţii adevărate. Antidotul la fake news este informaţia, informaţia corectă, încadrată de reguli deontologice. Libertatea acestei informaţii, independenţa ei, faptul că este verificată pe teren şi nu doar un zvon, graţie reţelei de corespondenţi pe care o evocam mai înainte, graţie reporterilor noştri trimişi în misiune. Este o informaţie corectă pentru că nu are un parti-pris subiacent, este imparţială, echilibrată pentru că nu suntem într-una din tabere ci suntem în tabăra faptelor şi este o informaţie expertă, lucru esenţial pe timp de pandemie. Pe alocuri, uneori nici măcar nu era vorba de manipulări dar nu mai înţelegeam ce ni se spune despre pandemie. Erau atâţia oameni de ştiinţă cu păreri complet diferite că era nevoie de clarificări şi puncte de referinţă pentru ascultătorii noştri care se pot pierde. Iar odată pierduţi, aceşti ascultători pot cădea pradă manipulărilor. Deci, o informaţie bună este prima oprelişte.

Al doilea zid de apărare este evident de a demonta informaţiile false. Avem astfel de emisiuni specializate pe undele RFI dar şi France 24. Toţi jurnaliştii sunt conştienţi de asta. Am văzut în Africa lucruri care ar fi putut omorâ oameni, de exemplu că dacă bem apă clocotită, virusul o să moară. Între timp însă, ne ardem esofagul şi ajungem la spital. Pentru a vâna acest tip de dezinformaţii, avem deci emisiuni speciale, redacţii care le denunţă. Conlucrăm dealtfel cu platforme precum Facebook care sunt şi ele conştiente că trebuie să pună capăt acestor lucruri dar pentru asta au nevoie de ajutorul nostru, de jurnalişti profesionişti.
În fine, trebuie insistat pe educaţia prin mediile de informare. Dacă fiecare copil, încă de mic, îşi exersează simţul critic şi discernământul pe informaţii aşa cum o face pentru matematică, literatură sau filosofie, învaţă cum să descifreze o imagine sau ceea ce i se povesteşte, dacă învaţă să-şi găsească sursele de informare, să ancheteze ca un jurnalist sau ca un detectiv, va deveni la rândul lui un zid de protecţie şi nu va mai fi manipulabil. Cred că acest lucru este fundamental.
Noi  ne ocupăm și de educație, RFI România a mers direct în clase în timp ce aici, la Paris, primim clase de copii, chiar şi unii foarte mici. Programul Info-Intox este declinat pentru copii de clasa a treia. Nu e nevoie să ajungi mare ca să înveţi cum să descifrezi o informaţie.

Pentru mine, acestea sunt pârghiile unei informaţii bune: vânarea informaţiilor false şi educaţia prin media, lucruri pe care noi le facem la nivelul întregului grup.

VD: France Médias Monde nu este doar un radio în România cu RFI România ci este şi France 24, prezent acolo încă de când s-a lansat canalul de televiziune. Cum se dezvoltă el acum?

MCS: France 24 se dezvoltă destul de bine în România pentru că France 24 este pe cablu, nu în universul analogic care era déjà saturat atunci când s-a născut France 24 în 2006. Tânărul canal este difuzat în 42% dintre gospodăriile din România care au cablu şi în 6.000 de camere de hotel din ţară. E vorba mai degrabă de hoteluri de lux, de lanţuri de hoteluri internaţionale dar suntem dispuşi să ne extindem şi în alte părţi. Suntem mulţumiţi pentru că difuzăm acolo toate cele trei versiuni ale lui France 24 – în franceză, în engleză şi în arabă. France 24 difuzează informaţii continuu, este un canal foarte reactiv în timp ce RFI România este un radio de actualitate în care informaţia ocupă un loc important dar care propune şi emisiuni în formate mai lungi în care se vorbeşte de exemplu mult despre cultură dar şi despre altele. Sunt deci formate complementare, în limbi complementare şi este extraordinar să le putem avea pe amândouă în România.

VD: Vă mulţumim doamna preşedintă că aţi acceptat să ne răspundeţi la întrebări şi vă spunem pe curând, de ce nu la faţa locului, în România, într-un context sanitar mai favorabil...

MCS: Trebuie să vă spun că sunt frustrată că nu pot veni acum în România. Am fost pentru serbarea celor 25 de ani şi păstrez o amintire superbă. Aş fi dorit mult să sărbătorim cei 30 de ani împreună cu toată echipa dar contez să mă răscumpăr în 2021.

VD: Să ne revedem atunci anul viitor.