Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Europa Plus - O manifestație contra măștilor în Lituania s-a transformat într-un fiasco

  • În Lituania, un miting de protest contra măștilor s-a transformat într-un fiasco tragi-comic.
  • Trecerea ilegală a frontierelor Uniunii Europene s-a dublat prin Slovenia.
  • Polonia vrea să rămână în UE, dar cu o atitudine diferită.
  • Economia Slovaciei se prăbușește, dar bancherii rămân optimiști.
  • Femeile din Croația vor să fie la fel de bine plătite ca bărbații în mediul de afaceri.
  • Pentru jumătate dintre bulgari măsurile sanitare contra Covid-19 sunt suficiente.

În Lituania, un miting de protest contra măștilor s-a transformat într-un fiasco tragi-comic

O adunare populară de proporții a fost anunțată în această țară baltică la 21 noiembrie. Mulți au susținut-o verbal dar n-au promis că participă, alții i-au numit direct „idioți” pe organizatori, iar încă o parte a cetățenilor au calificat inițiativa drept o mare provocare. Până la urmă, au avut dreptate cei din urmă. Cei mai aprigi dintre „agitatori” nu au venit la protest, iar la fața locului s-au adunat doar vreo 10-20 de oameni. Totuși, nu au lipsit incidentele.

Organizatorii promiseseră că întâlnirea va avea loc la ora 11:00, în Piața Catedralei din Vilnius, de unde vor începe să mărșăluiască. Dintre cei care au ajuns în cele din urmă la locul stabilit, un student, care s-a recomandat Vainius, și-a susținut punctul de vedere: ”Îngrijirea sănătății nu ar trebui să fie obligatorie. Suntem adulți și vrem să decidem pentru noi înșine. Sub umbra protejării sanitare, guvernul și media încearcă sistematic să impună controlul asupra populației”, a clamat studentul lituanian.

O colegă de-a lui și-a dat jos masca, dar ținea în mână o ceașcă de cafea ca motiv, iar un alt cetățean explica forțelor de ordine că are un nas prea mare și nu-l poate acoperi. Pănă la urmă, toți au fost duși la dubele poliției lituaniene, fără să fie nevoie de forță.

 

Trecerea ilegală a frontierelor Uniunii Europene s-a dublat prin Slovenia

În primele 10 luni ale acestui an, organizația „Frontex” a detectat 87.500 de traversări ilegale ale frontierelor UE, în scădere cu 21% față de anul trecut. Nu puteau face excepție nici granițele dinspre Mediterana de Vest.

Agenția europeană a grănicerilor și pazei de coastă a raportat și o scădere cu 37% dinspre această zonă, unde au ajuns 13.400 de persoane, dintre care două treimi sunt algerieni. Prin celelalte zone ale Mării Mediterane au mai sosit refugiați din Tunisia, Bangladesh, Afganistan, Siria și Turcia.

O creștere s-a înregistrat doar pe rutele din Balcanii Occidentali, cu un număr dublu de migranți față de 2019, adică aproape 20.000 de oameni, dintre care mai mult de jumătate au fost sirieni și un sfert afgani. Per ansamblu, scăderea este datorată atât condițiilor meteo de toamnă, cât și măsurilor sanitare impuse de pandemia de Covid-19. Îngrijorarea Sloveniei provine din faptul că nivelul de trai care a crescut considerabil în această țară în ultimele doua decenii este și o atracție pentru migranții ilegali, care odată ajunși aici, renunță să mai plece spre Europa de Vest.

Polonia vrea să rămână în Uniunea Europeană, dar cu o atitudine diferită

Polonezii sunt încă pro-europeni. Totuși, nu vor ca alte țări să îi judece dacă respectă sau nu Statul de Drept.

Cu toate astea, cea mai mare parte dintre cei întrebați într-un sondaj IBRIS, comandat de publicația „Rzeczpospolita”, atribuie acest drept Curții Europene de Justiție. Mai mult de 80% dintre persoanele care au răspuns ar vota într-un referendum pentru rămânerea în Uniunea Europeană.

Conflictul în jurul mecanismului care permite condiționarea acordării de fonduri în funcție de respectul față de Statul de Drept nu a afectat sentimentul polonezilor de apartenență la comunitatea continentală. Totuși, 44,8% dintre ei sunt de acord cu acest sistem, 44,2% nu sunt și 11% nu sunt hotărâți.

Aceeași întrebare le-a fost pusă și în februarie, anul acesta, dar atunci numărul celor care au răspuns nu, era mult mai mare. Conform analiștilor, un motiv ar fi creșterea sentimentului de dependență față de ajutorul UE, odată cu dificultățile create de pandemia de Covid-19 și în Polonia.

Economia Slovaciei se prăbușește, dar bancherii rămân optimiști

Societatea este în colaps, iar situația pandemică actuală duce spre cea mai mare încetinire economică de după Al 2-lea Razboi Mondial. Totuși, trebuie privite cifrele dintr-o perspectivă mai largă.

Reversul medaliei ar fi că, totuși, trăim în epoca celei mai mari prosperități din istoria omenirii.

Coform previziunilor Băncii Naționale a Slovaciei, economia țării va scădea cu 8,2% în acest an. Apoi, în anii următori, involuția va fi de 5,6% și 4,2%. Cifrele ascund creșterea șomajului în toată lumea, iar Organizația Mondială a Sănătății crede că în 2021 nivelul sărăciei se poate dubla.

Bancherii slovaci susțin însă că, și în cazul cel mai pesimist posibil, cu o scădere de 10% în 3 ani la rând, catastrofa nu s-ar apropia nici de criza din 2010. Economiile țărilor dezvoltate din Europa de Vest și continentul nord-american sau estul Asiei, sunt suficient de puternice pentru a face față unei provocări atât de mari, chiar dacă oamenii vor fi nevoiți să „strângă centura” din nou, așa cum au mai făcut-o și acum un deceniu, declară, siguri pe ei, experții Băncii Naționale a Slovaciei.

 

Femeile din Croația vor să fie la fel de bine plătite ca bărbații în mediul de afaceri

Conform ultimelor studii, decalajul remunerării dintre bărbații și femeile croate este în scădere, dar rămâne departe de cea mai echilibrată țară – Norvegia.

Ziua mondială a femeilor antreprenor a fost o ocazie cu care organizații cum ar fi „Woman in Adria” sau „Glas poduzetnika” au publicat câteva analize. Acestea arată că peste 70.000 de entități comerciale din Croația sunt coduse acum de femei. Acestea sunt în special implicate în domenii ca servicii de consultanță juridică, contabilitate, relații publice, marketing, arhitectură, design, traduceri, centre de înfrumusețare, comerț sau domeniul hotelier și alimentație. La finalul unui raport este scoasă în evidență diferența de salarizare între bărbați și femei, unde Croația se află pe locul al 26-lea din 100 de țări monitorizate. Lideră este Norvegia, urmată de Islanda și Finlanda. De asemenea, Suedia are cele mai multe femei în posturi de conducere, SUA cele ai multe femei antreprenor, iar în Japonia sunt cele mai educate. Surprinzător, cele mai multe femei ministru le are o țară africană – Rwanda.

În fine, Estonia acordă cea mai lungă perioadă de concediu de maternitate: 3 ani și două luni, în timp ce femeile islandeze au doar 6 luni în care își pot îngriji copiii.

Pentru jumătate dintre bulgari, măsurile sanitare contra Covid-19 sunt suficiente

Mai exact, 48% dintre bulgarii întrebați în cursul lunii noiembrie, cred că măsurile aplicate în lupta împotriva pandemiei sunt insuficiente. Este ceea ce arată un sondaj al Centrului sociologic „Trend”, făcut la comanda cotidianului „24 de ore”.

De asemenea, 30% dintre cei întrebați consideră că metodele de luptă contra virusului ar trebui să fie și mai severe, iar 15% ar dori o relaxare a acestora.

Portul obligatoriu al măștii în spațiile publice este cea mai respectată măsură, conform răspunsurilor: 88% își afirmă susținerea acum, față de 70% în luna aprilie.

Circa 82% dintre bulgari declară că respectă distanța socială față de cei cu care intră în contact, 14% recunosc că nu iau în considerare acest aspect, iar 79% spun că evită aglomerările.

În fine, 51% dintre bulgari vor ca școlile, grădinițele și universitățile să funcționeze normal, cu prezență fizică, în timp ce 30% pledează pentru învățământul la distanță.

În privința eventualei restricții a deplasărilor, abia 12% dintre bulgari le mai văd necesare, de 5 ori mai puțini decât în primăvară. Același procentaj adună și cei care ar accepta închiderea restaurantelor și barurilor.

În privința vaccinării contra SARS-Cov-2, doar 25% dintre bulgari ar fi gata să se vaccineze, iar 45% sunt contra imunizării.

 

Au participat la realizarea Revistei Presei din Europa Centrală și Orientală:

Elena Yordanova, Bulgaria

Kristina Perik, Croația

Akvilė Kaucikaite, Lituania

Artur Luksza, Polonia

Terezia Balcova, Slovacia

Eva Skok, Slovenia

 

Toate materialele din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei