Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


COVID-19 | Medic, despre cum poți obține imunitate purtând mască

carmen_bunu_panaitescu.jpg

Prof.dr. Carmen Bunu Panaitescu, medic primar Alergologie și Imunologie
Image source: 
Facebook/Prof.dr.Carmen Bunu Panaitescu

"O persoană infectată cu SARS-CoV-2 infectează în medie două, trei persoane. De aceea virusologii și epidemiologii au putut calcula că la această rată este nevoie de obținerea imunității la 60%-70% din persoane", spune la RFI, prof. dr.Carmen Panaitescu Bunu, medic primar Alergologie și Imunologie Clinică. Potrivit medicului, ultimele studii pe SARS-CoV-2 arată că o expunere de nivel foarte mic la virus, așa cum este dacă purtăm masca de protecție tot timpul, care ne protejează de o expunere masivă, ar putea să inducă stimularea sistemului imunitar. Este similar cu ceea ce se chema pe vremuri forma de variolare, adaugă prof.dr Carmen Panaitescu Bunu. 

Prof. dr. Carmen Panaitescu Bunu: Ca în orice tip de infecție cu un agent patogen, mai ales dacă vorbim de virus, dar și în cazul microbilor, trebuie să se activeze răspunsul de apărare imun al oricărui om. Aici vorbim întotdeauna de cele două tipuri de imunitate. Este imunitatea înnăscută, cu care suntem născuți. Sunt niște celule care știu să ne apere, în general, de agenți patogeni, dar nu sunt antrenate specific pentru un anumit agent patogen. Aici sunt câteva dintre leucocite care pot, pur și simplu, să digere agenți patogeni mai puțin complicați și niște celule mai antrenate numite natural killer, mult importante atât în apărarea antivirală, dar și în apărarea împotriva cancerului. (…) Atunci, trebuie să învățăm de la noile metode de tratament în cancer, care pot fi aplicate și în tratamentul față de agenți patogeni dacă antrenăm aceste celule.

Mai specific, mai țintit și de mare putere este dacă reușim să acumulăm imunitate dobândită, pe lângă cea înnăscută. La rândul ei, aceasta este imunitate umorală, cea care înseamnă anticorpi specifici îndreptați în cazul nostru împotriva virusului SARS-Cov-2 sau imunitate mediată celular, adică celule care pot să omoare virusul dacă el s-a cantonat oriunde în corpul nostru. E așa numita imunitate citotoxică. Omoară celulele infectate. În cazul infecției Covid19, se pare că ambele tipuri de imunitate sunt importante. Imunitatea înseamnă să dezvoltăm limfocite B de memorie, limfocite B care înțeleg virusul și vor dezvolta anticorpi specifici. Imunitatea mediată de anticorpi depinde de limfocitele B capabile să producă acești anticorpi. La rândul lor, acestea sunt la început de tipul imunoglobuline M. Multă lume cred că a auzit că sunt primii anticorpi care apar în apărarea noastră fiindcă sunt mai ușor de produs. Iar anticorpii cei mai de dorit sunt de tip IgG. Acești anticorpi dau imunitatea pe termen lung, și puternică, robustă.

Pe lângă aceste două tipuri de anticorpi, pe tipul acesta de infecții pe mucoase, așa cum în cazul virusului SARS-CoV-2, mai există un tip de anticorpi foarte buni care ne apără mucoasele. Se cheamă imunoglobuline A. Studiile recente se axează și pe determinarea acestor imunoglobuline A specifice față de virus. Când vorbim de imunitate prin anticorpi este important să definim tipul de anticorpi, de la primii, acei IgM, apoi cei cu putere mai mare și de lungă durată de protecție, IgG, dar și imunitatea prin acești anticorpi IgA, care oferă apărare la nivelul mucoaselor și despre care deja se știe că pot să aibă un efect benefic dacă se determină la nivel nazal. Fac parte din studiile cele mai recente pe ceea ce înseamnă răspunsul imun față de această infecție cu SARS-CoV-2. O dată stabilind că este bine să avem anticorpi împotriva virusului, un alt aspect important este dacă acești anticorpi dau protecție, în sensul că sunt neutralizanți. Adică, pot să învelească virusul, pot să îl blocheze și să stimuleze celelalte mecanisme care duc la distrugerea virusului. Din păcate, nu toți anticorpii sunt cu această proprietate neutralizantă. O parte dintre ei pot să nu aibă niciun efect benefic. Iar în alte situații pot să fie anticorpi care pot să antreneze alte mecanisme care duc la agravarea infecției prin stimularea mecanismelor de distrugere celulară și pot fi implicați în acea furtună citochimică și în răspunsul fulminant care poate duce la autodistrugerea organelor.

Nu orice tip de anticorpi dau protecție. Nu toți sunt neutralizanți. Pentru că știința trebuie să se adapteze la situația de acum, sunt foarte multe centre care încearcă să găsească metode de determinare specifică a anticorpilor și mai mult, a tipurilor de anticorpi. Sunt anticorpi care dau protecție, neutralizanți sau indiferenți sau care au efecte nocive. Probabil că de aceea sunt atâtea informații și atâtea date. Sunt multe lucruri care trebuie lămurite legat de acești anticorpi. Dacă aceasta este o fațetă a apărării, la fel sau poate mai importantă pare cealaltă apărare specifică prin imunitatea dată de limfocitele de tip T citotoxice, care pot distruge virusul care s-a cantonat în celule și poate juca un rol vital în eliminarea virusului. Studiile cele mai noi arată că limfocitele T citotoxice încep să acționeze și pot să asigure apărarea pe lung timp a pacienților după ce au avut infecția cu virusul SARS -CoV-2. Știind acum că putem să stimulăm și imunitatea celulară cu limfocite T și imunitatea umorală, prin limfocite B, este clar că ambele sisteme trebuie stimulate și de un viitor vaccin.

Reporter: Ați spus că este important să știm ce fel de anticorpi avem. Aceste teste se fac după infectarea cu SARS-CoV-2 sau putem face testele pe anticorpi înainte de a ne infecta, pentru a vedea ce tip de imunitate avem?

Prof. dr. Carmen Panaitescu Bunu: Acești anticorpi se dezvoltă după infecție. Tipul de răspuns se poate determina doar după infecție. De asemenea, se va putea determina răspunsul după vaccinare. Este nevoie să existe contactul organismului cu virusul sau cu vaccinul care aduce această informație despre virus. Există această stimulare a răspunsului imun care va răspunde într-un fel sau altul. Așa cum am spus, mai întâi producând IgM, în timp IgG și mai nou se pare că și prin producția de IgA. În același timp, prin stimularea imunității celulare, un răspuns robust de tip limfocite T citotoxice. După aceea rămân aceste limfocite T și B de memorie care vor da apărarea pe termen lung. Ori de câte ori se va reîntâlni cu virusul organismul să fie capabil să resintetizeze anticorpi respectivi, să reactiveze limfocitele T care să distrugă virusul de la prima sa intrare. Este nevoie să ai contactul cu virusul sau să fii vaccinat ca să începi să stimulezi răspunsul imun.

Rep: Există vreo explicație pentru faptul că sunt persoane, pe care eu le-am cunoscut, care au avut două teste PCR negative și cu toate acestea le-au fost descoperiți anticorpi anti COVID la testele serologice. Cum este posibil?

Prof. dr. Carmen Panaitescu Bunu: Este posibil să fi făcut parte din pacienții asimptomatici care au avut boala înainte și acum să fie descoperiți anticorpii. Ei s-au produs în urma contactului cu virusul, dar forma de boală a fost probabil ușoară sau poate chiar o infecție asimptomatică și totuși să fi antrenat răspunsul imun al persoanei, care a putut genera anticorpi. E adevărat că studiile corelează severitatea bolii și severitatea infecției și cu intensitatea răspunsului imun. Forme ușoare de boală, infecții asimptomatice ar putea produce nivelul mai mici. Dar infecția asimptomatică nu înseamnă că sistemul imun nu a recunoscut infecția și nu a putut deja să își înceapă acest mecanism de învățare a infecției. Dacă îmi permiteți, aici aș vrea să vin cu o noutate absolută, publicată de cele mai noi articole din Nature, cât și în reviste prestigioase din Anglia, care spun că o expunere de nivel foarte mic, așa cum este dacă purtăm masca tot timpul, care ne protejează de o expunere masivă, ar putea să inducă această stimulare a sistemului imun, prin expunere de mică intensitate, incapabilă să producă boala, dar capabilă să ne stimuleze sistemul imun, care încet, încet va răspunde producând imunitate care va putea produce celule T și B de memorie și care la întâlnirea cu virusul, în final să dea un răspuns robust, care să dea apărare. Este similar cu ceea ce se chema pe vremuri forma de variolare. Primul vaccin împotriva variolei era cu expunere foarte mică la acest virus foarte rău. Dar în cantitate mică nu era capabil să facă boala și încet, încet, se dezvolta răspunsul imun. Ceea ce ați spus dumneavoastră coincide perfect cu o expunere la nivel mic, o boală total asimptomatică, dar pe un sistem imun robust a fost suficient pentru a genera sinteza de anticorpi.

Rep: Majoritatea persoanelor care au decedat și care au avut COVID -19 au avut asociate și comorbidități. Există persoane care sunt mai expuse riscului de face o formă severă a bolii?

Prof. dr. Carmen Panaitescu Bunu: Da, este adevărat. CDC -Center for Disease Control and Prevention (SUA), care este pentru noi un ghid de foarte mare calitate și probitate științifică, publică periodic cele mai noi date, atât în ceea privește afecțiunile care cresc riscul de manifestări severe sau care au posibilitatea de a crește riscul de forme severe la adulți și la copii. Pot să vă citez din ceea ce consideră în momentul de față CDC ca afecțiuni care cresc riscul de manifestări severe. Includ pe primul loc cancerul, bolile renale cronice, bolile pulmonare obstructive cronice, afecțiunile cardiace, stările de tip imunocomprimare, de sistem imun slăbit, starea imunocompromisă, așa cum se întâmplă, de exemplu, în transplantul de organ, obezitatea, mai ales obezitatea severă, anemiile de anumite tipuri, dar și fumatul și diabetul zaharat de tip 2.

Rep: La un moment dat s-a spus că și persoanele cu astm bronșic sunt expuse unui risc crescut de a face o formă gravă de  COVID-19. Ulterior s-a revenit și s-a spus că nu ar fi atât de expuse. Care este adevărul? Este astmul- astmul bronșic, astmul alergic- un factor de risc?

Prof. dr. Carmen Panaitescu Bunu:În momentul de față studiile sunt mult mai avansate decât au fost în primăvară, când se părea că astmul nu ar fi un factor de risc pentru apariția de forme severe. CDC în momentul de față include astmul, dar în formele sale moderate până la severe, ca afecțiuni care posibil pot crește riscul de manifestări. E cealaltă categorie, care nu este atât de sigură, dar există această posibilitate, mai ales dacă boala nu este tratată. Mesajul este că astmaticii trebuie să se trateze, să își controleze boala pentru a nu avea acest risc de a face o formă severă de boală dacă se infectează cu virusul SARS-CoV- 2. Totuși, fiind mai multe cazuri cu astm, s-a dovedit că dacă se urmăresc doar pacienții adulți, nu și bătrânii care au clar alte comorbidități, în populația de adulți procentul de astmatici este semnificativ, așa încât și el este o posibilitate de risc pentru o formă severă dacă nu își urmează tratamentul. Din nou, mă bucur că prin specialitatea mea sunt aproape de pacienții cu astm, mă ocup de astmul sever. Este foarte important ca pacienții să își trateze boala.

Rep: Mai sunt două categorii despre care vreau să vă întreb, pacienții cu alergii și cei cu boli autoimune. Sunt și aceștia expuși riscului de a dezvolta o infecție severă?

Prof. dr. Carmen Panaitescu Bunu:  Pacienții alergici se includ în același tip de pacienți care dacă nu își controlează boala pot avea forme mai severe. Toate bolile trebuie tratate. În momentul de față este clar că controlul unei boli face ca organismul să poată să își mobilizeze apărarea și împotriva acestei infecții. Și un alergic dacă se tratează, având în vedere că blocarea mecanismelor alergice obișnuite nu are nicio legătură cu ce înseamnă răspunsul imun și nu duce la o stare de compromitere a răspunsului imun, nu se pune problema ca ei să nu trebuiască să se trateze. Inclusiv terapia biologică administrată lor nu este o contraindicație pentru că adresează alte mecanisme. Deci și pacienții cu boli alergice trebuie să își controleze alergiile, să își urmeze tratamentul pentru a asigura o stare bună de sănătate și pentru a putea trece chiar ușor printr-o formă de infecție care e din ce în ce mai răspândită.

Legat de cealaltă categorie, cea a pacienților cu boli autoimune, voi da câteva exemple binecunoscute. Dacă ne gândim la lupus sau artrită reumatoidă, au o stare imună deosebită, în sensul că ce înseamnă autoimunitate ? Înseamnă că își atacă propriile celule, dezvoltă imunitate împotriva propriului corp. Este un răspuns imunitar total, un răspuns greșit. De aceea ei trebuie să ia tratament imunosupresor, care să inhibe acest răspuns de autodistrugere. Atunci, este o combinație a doi factori, un sistem imun care răspunde defectuos și o terapie care este de tip imunosupresor. Am văzut că starea de imunosupresie face parte din factorii de risc pentru forme severe de infecție cu SARS-CoV-2. Din nou trebuie judecat și văzut ce spune știința. Studiile mari făcute de Asociația de Reumatologie Internațională a indicat că la pacienții cu boli autoimune mortalitatea este mai mare, cam 9%, mai mult decât în populația generală, mai ales dacă ei au avut forme severe de boală. Dacă se mai asociază și alți factori de risc, cum ar fi vârsta, obezitatea, boli cardiovasculare, riscul lor este mai mare. Per global însă, dacă se ia numărul de pacienți cu boli autoimune din toți pacienții cu infecție SARS-CoV-2, ei reprezintă cam 1%. Statistica aceasta trebuie făcută cu mare grijă. Dacă te uiți la marea masă de persoane sau dacă te restricționezi la cei care au o afecțiune. A fost acest studiu doar pe pacienții cu boli autoimune care a arătat că ei pot face forme mai grave. Sunt o categorie de pacienți pentru care trebuie grijă în special. Pe de altă parte, medicația lor imunosupresoare, dacă este dată sub îndrumarea medicului care știe pentru fiecare medicament ce mecanism presupune, trebuie dată. De asemenea, acești pacienți trebuie sfătuiți să respecte cu strictețe măsurile de protecție, distanțarea fizică, folosirea măștii și spălarea mâinilor- regulile de igienă care să le scadă riscul de a contacta infecția. Acestea sunt cele mai bune recomandări. În plus, să își urmeze tratamentul obișnuit sub control medical. Medicul va oferi instrucțiunile corespunzătoare pentru fiecare caz.

Rep: Continuăm discuția și vorbim despre imunizare colectivă. Coordonatorul campaniei de vaccinare anti- COVID-19, medicul Valeriu Gheorghiță, declara recent că este nevoie de un nivel de imunitate colectivă de 60%-70% din populație pentru ca vaccinarea să conducă la încheierea pandemiei. În America se așteaptă începerea vaccinării undeva la jumătatea lunii decembrie. Specialiștii spun că țara ar urma să obțină imunitate colectivă în luna mai. Ce este această imunitate colectivă? Apropo de România, în ce perioadă s-ar putea ajunge la o imunitate colectivă de 70% din populație?

Prof. dr. Carmen Panaitescu Bunu: Eu v-aș putea da datele generale față de ceea ce înseamnă această imunitate populațională sau imunitate de turmă, cum mai este cunoscută în general. Este un concept utilizat pentru toate tipurile de vaccinare în care populația poate fi protejată de un anumit virus dacă este atins un anumit prag de vaccinare. De ce? Crescând numărul de oameni imunizați, chiar dacă o persoană este infectată, ea fiind înconjurată de persoane imunizate nu va avea cui să transmită boala. Și încet, încet boala se va stinge pentru că cei din jurul celui bolnav nu se mai infectează. Pragul pentru a obține această imunitate este diferit în funcție de cât de infecțios este un anumit virus sau o baterie. Iar pentru ceea ce se știe despre infecția cu SARS-CoV-2 este că o persoană bolnavă infectează în medie două, trei persoane. Rata este în jur de 2.5. De aceea virusologii și epidemiologii au putut calcula că la această rată este nevoie de obținerea imunității la 60%-70% din persoane pentru ca să nu se mai întâmple niciun fel de risc major ca o persoană să infecteze alte două, trei pentru că nu se va mai întâlni cu ei. Spre deosebire de aceasta, pentru rujeolă de exemplu, pentru că rata de infecțiozitate este mult mai mare, trebuie făcută o vaccinare în populație de 95% ca să atingi această imunitate populațională. O persoană cu rujeolă infectează în medie 12-18 alte persoane. Există virusuri cu mai mare risc de infecțiozitate, cu mai mare împrăștiere decât SARS-CoV-2. Așa s-a calculat cât este nevoie pentru a se obține. Ceea ce noi putem știi este că trebuie ajuns la acest procent. Este clar că acest procent se obține fie prin persoanele care au trecut prin boală și au dobândit imunitate, fie prin vaccinare. Aceasta este o cale mult mai blândă și mult mai rapidă de a imuniza mai multe persoane cu risc mai mic de a face forme mai grave de boală. Ca și preconizare pentru România, totul va depinde de momentul în care vaccinul vine în țară, de acceptabilitatea populației de a face vaccinul, de numărul de vaccinați pe zi, pe lună. Doar așa se va putea calcula ce va fi în România. Problema este că încă trebuie să așteptăm ca vaccinul să fie aprobat de autoritățile competente la nivel internațional, să își ateste că este de eficient și că nu are efecte adverse. Doar apoi, va primi aprobare. De aceea, putem fi siguri că autoritățile competente nu vor elibera un vaccin care să nu fie bun și să nu ne asigure această bună trecere prin imunizare.

Rep: Se va vaccina și în focare? Dacă o persoană are virusul SARS-CoV-2 dar este asimptomatică, poate fi vaccinată? De exemplu, știu că nu ai voie să faci vaccinul gripal dacă ești răcit.

Prof. dr. Carmen Panaitescu Bunu: Așa este. O să trebuiască să așteptăm instrucțiunile pentru fiecare vaccin. Acestea vor fi clare. Dar, în orice caz, teoria generală este că niciodată nu faci vaccinare peste o infectare. Și în cazul meu, când fac imunoterapia pentru cei alergici cu preparatele de desensibilizare, așa cum este cunoscută, or nu se asociază un vaccin pentru o boală infecțioasă cu un astfel de vaccin pentru alergie. Și în niciun caz între ele, în condiții de boală. Nu se face vaccinarea pe un organism bolnav.

Rep: Credeți că ar fi necesar să se testeze persoanele înainte de a fi vaccinate?

Prof. dr. Carmen Panaitescu Bunu: Este un aspect pe care îl decid autoritățile și cei care sunt specialiști în ceea ce înseamnă epidemiologie și virusologie. Sunt convinsă că toate vaccinurile vor veni cu indicațiile despre cum să se administreze, când să se administreze, cui să se administreze și de asemenea, cu contraindicațiile pentru a fi siguri că nu se vor întâmpla efecte nedorite. Totul depinde de fiecare vaccin. Întotdeauna fiecare preparat vine cu indicații clare, cu contraindicații clare. Așa că medicii vor fi instruiți și vor ști ceea ce este de făcut.

Rep: Doamnă profesor, o ultimă întrebare. Să presupunem că a venit vaccinul. Începe imunizarea. Ce se va întâmpla dacă virusul va suferi mutații între timp?

Prof. dr. Carmen Panaitescu Bunu: Dacă sunt mutații serioase, care fac ca virusul să nu mai poată fi recunoscut de anticorpii produși până la un moment dat, atunci este nevoie de o nouă atitudine, poate un nou tip de vaccin. Din nou, timpul va spune dacă mutația este atât de importantă cât să nu mai poți să fii apărat de ceea ce s-a produs până în momentul actual ca răspuns imun. Mare parte din structura virusului rămâne aceiași. Dacă s-a dezvoltat imunitate față de acele structuri și s-a păstrat, se va putea obține și apărarea. Dar dacă mutația este majoră, atunci se pune în discuție, ca și în cazul virusului gripal, care vedem că suferă destul de frecvent mutații, să trebuiască un alt profil de vaccin.