Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


De la anti-comunism, la corona-negaţionism

buergerrechtlerfasut-barbe-lengsfeld_ard_26-12-20.jpg

De la anti-comunism, la corona-negaţionism
De la anti-comunism, la corona-negaţionism

Foşti disidenţi est-germani susţin că, în prezent, se instaurează o dictatură comparabilă cu cea comunistă din Republica Democrată Germană. Ei resping măsurile sanitare, impuse de guvernul german, refuză să poarte o mască de protecţie şi participă la aşa-numitele corona-demonstraţii. Unii dintre foştii disidenţi susţin şi votează cu partidul naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD).

 Mulţi foşti opozanţi ai regimurilor comuniste din răsărit s-au transformat în contestatari ai democraţiei şi sistemului de stat occidental. Unii dintre ei chiar au răspîndit teze, apropiate revizionismului istoric, transformîndu-se în agitatorii unor concepţii, incompatibile cu principiile statului de drept. Nume celebre ca Alexandr Soljeniţîn, Eduard Limonov, Vladimir Bukovski sau Paul Goma au fost remarcaţi prin îndepărtarea lor suprinzătoare de la idealurile de libertate, promovate în timpul dictaturii comuniste şi deplasarea lor pe un teren al naţionalismului radical, uneori chiar al antisemitismului şi negării Holocaustului – ca, de exemplu, Paul Goma (a se vedea aici decizia justiţiei române, din 2013, în urma căreia Goma a pierdut procesul intentat mai multor publicaţii şi intelectuali care l-au criticat pentru afirmaţii antisemite şi negaţioniste).

Izbucnirea coronapandemiei a contribuit şi la radicalizarea unor foşti disidenţi est-germani, care şi-au articulat deja în anii trecuţi indispoziţia faţă de statul liberal german. Despre derapajele unora dintre aceşti foşti disidenţi a relatat, de curînd, şi televiziunea publică germană (ARD) într-un reportaj în centrul căruia se aflau Siegmar Faust, Angelika Barbe şi Vera Lengsfeld (ex-Wollenberger).

Scriitorul Faust devenise ţinta unor critici, în anii 1990, cînd a vehiculat teza revizionistă a punerii semnului egalităţii între comunism şi naţional-socialism. În 1993, Faust a prezentat-o pe o fostă gardiană din lagărul nazist de concentrare Ravensbrück, Margot Pietzner, drept o victimă a justiţiei staliniste. Pietzner a fost condamnată după război, din cauza activităţii în cadrul echipelor de pază SS din lagărul de concentrare amintit. Datorită intervenţiei lui Siegmar Faust, Pietzner a obţinut statutul de victimă a regimului comunist şi a primit o despăgubire de 64.350 de mărci. Pentru a-şi exprima recunoştinţa, ex-deţinuta i-a dăruit lui Faust 7.000 de mărci. (Detalii despre acest caz, pot fi citite într-un eseu despre politica memoriei al istoricului Karsten Krampitz.)

Astăzi, Siegmar Faust votează cu partidul naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD), refuză reglementările sanitare, prezentîndu-se ca un corona-negaţionist militant care refuză şi masca de protecţie.

În declaraţiile făcute în faţa microfonului, Siegmar Faust a recurs la o comparaţie absolut aberantă, punînd semnul egalităţii între sistemul actual al Republicii Federale şi cel dictatorial din Germania comunistă.

Astfel de comparaţii a lansat şi Angelika Barbe. În calitate de cofondatoare a partidului social-democrat din fosta Republică Democrată Germană (RDG/DDR), Barbe era considerată o opozantă curajoasă a regimului comunist din răsărit. După unificare a fost deputată în Bundestag. În ultimele luni a fost o prezenţă constantă la demonstraţiile contra măsurilor sanitare, atacînd politica guvernului federal:

„Asta e acum aşa ca şi în RDG. Eu nu văd nicio diferenţă între cei care au guvernat în RDG – nişte criminali – şi guvernul de acum.”

Şi Vera Lengsfeld a trecut printr-un proces de tansfigurare de neînchipuit în urmă cu 30 şi ceva de ani. Despre biografia dramatică a lui Lengsfeld s-a scris foarte mult, după ce s-a aflat că devenise victima soţului, Knud Wollenberger care fusese un agent Stasi. Astăzi s-a apropiat şi ea de doctrina promovată de Alternativa pentru Germania (AfD), şi este distinsă cu premiile unor organizaţii sceptice faţă de sistemul democratic. Astfel, a primit astă vară premiul pentru „curaj civic” în cadrul unei festivităţi a unei organizaţii de dreapta (Neues Hambacher Fest) - în calitate de „corona-negaţionistă”, precum s-a exprimat un vorbitor.

Fostul opozant şi deputat european Werner Schulz se distanţează critic faţă de derapajele politice ale unor persoane care au jucat un rol în cadrul mişcării contestatare răsăritene, calificîndu-le drept „absurde”: 
„Aceştia nu au găsit pînă acum o patrie politică, deplasîndu-se spre extremism”, spune Schulz.

 

 
Corespondentul RFI la Berlin, William Totok