Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Europa Plus: Vladimir Putin a ordonat începerea vaccinării la scară largă contra Covid-19

poza_rusia.jpg

Image source: 
komersant.ru

- Armenia propune un schimb de prizonieri cu Azerbaidjanul, dupa conflictul din Nagorno Karabagh.

- În aceeași zonă, armenii vor reluarea negocierilor, iar azerii punerea în practică a armistițiului.

- În Ucraina, salariul minim a crescut la 5.000 de hrivne.

- Criză de electricitate în Abhazia, din cauza mineritului haotic de monede virtuale.

- În Kazahstan se vorbește despre mutarea capitalei, de la Nur Sultan la Turkestan.

    Vladimir Putin a cerut începerea vaccinării la scară largă împotriva Covid-19

    Președintele Rusiei a ordonat debutul campaniei de vaccinare a populației, chiar din această săptămână. Conform directivelor sale, medicii și profesorii vor avea prioritate, iar vaccinarea va fi gratuită și voluntară.

    „Vă cer să organizați munca în așa fel încât până la finalul săptămânii să fie deja începută vaccinarea la scară mare”, a declarat liderul de la Kremlin la deschiderea centrelor medicale multifuncționale ale ministerului rus al Apărării. Putin a fost informat că industria națională este gata să producă numărul necesar de vaccinuri Sputnik-V, iar pe stoc există deja două milioane de doze.

    Rusia deține în prezent două vaccinuri brevetate la nivel național: deja celebrul Sputnik-V și EpiVacCorona. Primul a fost omologat încă de la 11 august, iar al 2-lea – produs de Centrul de biotehnologie și virologie de la Novosibirsk, a trecut toate testele la 13 octombrie. Sputnik-V, a cărui eficacitate este anunțată la 95%, a trecut fazele de probă și în Belarus, Emiratele Arabe Unite sau Venezuela. Mai mult de 50 de țări au comandat deja un total de 1,2 miliarde de doze, care vor fi produse și în Brazilia, China, Coreea de Sud sau India.

     

    Armenia propune un schimb de prizonieri cu Azerbaidjanul, dupa conflictul din Nagorno Karabagh

    Prim-ministrul armean Nikol Pashinyan a participat la ședința online a Consiliului permanent de securitate colectivă al Organizației tratatului de securitate colectivă (OTSC), alaturi de președintele Rusiei – Vladimir Putin, cel al Belarusului – Aleksander Lukașenko, președintele Tadjikistanului – Emomali Rahmon, șeful statului din Kazahstan - Kassym-Jomart Tokaïev, președintele interimar al Kârgâstanului – Talant Mamytov și secretarul general al OTSC – Stanislav Zas. Câteva pasaje din discursul lui Nikol Pashinyan:

    „Sunt bucuros să particip la întâlnirea care încheie președinția rusă a organizației noastre. Prioritățile conducerii de către Rusia au vizat rezolvarea problemelor urgente și ameliorarea cooperării, iar noi suntem recunoscători pentru munca îndeplinită în această perioadă grea.

    Pentru poporul armean, ultimele două luni au fost vremuri de rezistență la agresiune. Azerbaidjanul, susținut de mercenari teroriști recrutați de Turcia din Orientul Mijlociu, a declanșat un război împotriva poporului nostru. După cum știți, grație medierii de către Federația Rusă, am oprit ostilitățile și am convenit să luăm măsuri pentru reducerea tensiunilor. Soldații ruși sunt de trei săptămâni în zona de conflict, dar încă avem probleme de rezolvat. Este vorba de schimbul de prizonieri de război, de ostatici, trupurile celor morți și stabilirea sorții dispăruților. De asemenea, așteptăm ca locuitorii din Artsakh să se întoarcă la casele lor în siguranță. Îi mulțumim, din nou, prețedintelui rus Vladimir Putin pentru implicare și urez succes Tadjikistanului, care va prelua președinția OTSC”, a mai declarat președitele Armeniei, Nikol Pashinyan.

     

    În Nagorno Karabagh, Armenia vrea reluarea negocierilor, iar Azerbaidjanul punerea în practică a armistițiului

    Prim-ministrul armean crede că s-au făcut progrese pentru a relua discuțiile în regiunea de conflict, însă, înainte de asta, ministrul de Externe al acestei țări a primit critici dure din partea Azerbaidjanului.

    „Există o tendință de reluare a negocierilor în privința chestiunii din Nagorno Karabagh. Reprezentanți ai copreședinților Grupului de la Minsk al OSCE – miniștrii de externe rus și francez și secretarul de stat adjunct american au pubicat o declarație comună”, a declarat premierul Armeniei pe pagina sa e Facebook. Nikol Pachinian spune că dorința de a lucra împreună pentru reluarea negocierilor, i-a fost confirmată. Pe de altă parte, copreședinții Grupului de la Minsk al OSCE au cerut ambelor țări să foloseasca noua încetare a focului pentru un acord de pace pe termen lung.

    Declarațiile oficialilor armeni au deranjat Azerbaidjanul, al cărei ministru de Externe răspunde că națiunea lui și-a recăpătat integritatea teritorială, punând în practică sfaturile pertinente ale Consiliului de Securitate al ONU, iar tratatul trilateral a fost semnat și de premierul Armeniei, pentru a instaura o pace așteptată de prea multă vreme în Nagorno Karabagh.

     

    Salariul minim în Ucraina a crescut la 5.000 de hrivne

    Consiliul suprem a suținut în majoritate proiectul de lege inițiat de președintele Zelensky asupta amendamentelor la buget – aprobând o creștere progresivă a salariului minim. Nu a fost pentru prima oară în acest an când bugetul s-a modificat. Legea era prevăzută încă din primăvară, iar veniturile s-au redus de atunci, din cauza carantinei:

    „În general, aceste creșteri stimulează consumul cetățenilor, asigurând scăderea numărului de salarii parțial ne-declarate. În plus, crește capitalul și stabilitatea caselor de pensii, ameliorînd protecția muncii și drepturile sociale”, a declarat ministrul de Finanțe al Ucrainei, Serghei Marcenko. Astfel, în prima etapă, de la 1 ianuarie, salariul minim va crește la 6.000 de hrivne, iar până la 1 iulie, anul viitor, acesta va ajunge la 6.500 de hrivne. În realitate, planurile nu par susținute de situația specială creată de pandemia de Covid-19, de la începutul căreia 431.800 de ucrainieni și-au pierdut locul de muncă.


    Image source: 
    Wikipedia

    Criză de electricitate în Abhazia, din cauza mineritului haotic de monede virtuale

    Parlamentul acestei republici a adoptat un proiect de rezoluție care va limita extragerea de cripto-monede pe teritoriul ei. Acest proiect are ca scop menținerea interdicției până la repararea hidrocentralei de la Enguri, pe un râu din vestul Georgiei. Abhazia este situată între granițele internaționale ale Georgiei, ea fiind recunoscută de ONU ca republică autonomă.

    Zilinic, într-un cartier al capitalei Soukhoumi, electricitatea este oprită între orele 17:00 și 21:00, iar locuitorii stau în frig și în întuneric. De la 15 noiembrie, curentul se oprește câte 6 ore zilnic, dimineața, după-amiaza și noaptea. În unele locuri funcționează generatoare diesel. Sunt două motive pentru aceste întreruperi. În primul rând, Abkhazia și-a depățit cota de 40% din producția hidrocentralei, iar în al doilea, rețeaua trebuie modernizată. Din cauza acesteia, chiar și când țara primește curent, becurile pâlpâie. Ministrul Economiei spune că de vină sunt minerii de cripto-monede, care fură electricitate, în timp ce fermele legale de exloatare a monedelor virtuale consumă și ele o cantitate uriașă de electricitate, până la un maximum de 4,5 milioane de kilowați oră. Din această cauză, prețurile au crescut în magazine, fiindcă patronii trebuie să achite motorina pentru generatoare. Dacă problema nu va fi rezolvată cumva, țara va fi nevoită să importe și din Rusia electricitate, ceea ce va crește și mai mult datoria națională. În acest moment, doar pentru centrala de la Enguri, Abhazia are de dat Georgiei peste două miliarde de ruble rusești, adică în jur de 27 de milioane de dolari americani – o sumă uriașă pentru națiunea care nu numără mai mult de 250.000 de oameni.

     

    În Kazahstan se vorbește despre mutarea capitalei, de la Nur Sultan la Turkestan

    Fostul președinte al Kazahstanului - Nursultan Nazarbaiev a răspuns zvonurilor privind mutarea capitalei țării, într-un interviu pentru postul public de televiziune:

    „Nu există nicun motiv. Cu toate astea, merită spus. Asta o gândesc, probabil cei care trăiesc în Turkestan, fiindcă istoria orașului este una bogată. Khoja Ahmed a propovăduit Islamul din acel oraș. A urmat apoi convertirea popoarelor turcofone la Islam. De aceea este atât de respectat. Mai ales cei din Turcia, vin să vadă așezarea. Probabil de aceea oamenii au astfel de idei. Totuși, noi vrem să dezvoltăm capitala actuală. Fosta Akmola, cu doar 200.000 de oameni, are acum 1.200.000 de locuitr și se numește Nur Sultan. Fiecare piatră a fost mutată sub îndrumarea mea, iar la construirea fiecărei clădiri am participat și eu. În consecință, se va continua dezvoltarea aici”, a mai spus primul președinte al Kazahstanului.

    În vârstă de 80 de ani, Nursultan Nazarbaiev a renunțat anul trecut la funcția pe care a ocupat-o din 1991.

     

    Au participat la realizarea Revistei Presei din Vecinatatea Estică:

    Yepraksya Davtian, Armenia

    Nikita Melnikov, Rusia

    Bahar Alieva, Azerbaidjan

    Magda Purtskhvanidze, Georgia

    Yosyp-Yuriy Harayda, Ucraina

    Zhuldyz Alen, Kazakhstan

     

    Toate materialele din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

    Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei