Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Câteva explicații despre implicarea autorităților române în perpetuarea memoriei prizonierilor români de război

9_avril_1924.jpg

Regele Ferdinand și Regina Maria la mormintele eroilor români din cimitirul Mulhouse, Franța, 9 aprilie 1924
Image source: 
Arhivele orașului Mulhouse

Unii cetățeni români se întreabă de ce un străin cercetează soarta soldaților români și, mai presus de toate, de ce autoritățile române nu au făcut nimic până în prezent. Istoria ne luminează asupra acestui subiect și este important să relatăm faptele de la sfârșitul Primului Război Mondial, pentru a evita un fals proces de intenții împotriva autorităților române.

 Foto: Arhivele Musée Dollfus, Mulhouse ©

La sfârșitul Primului Război Mondial, Regina Maria a României a creat în Franța, Comitetul Mormintelor Românești, cu sucursale în Alsacia și Lorena.

Sediul central din Paris era condus de soția ministrului Cantacuzino, filiala din Lorena era condusă de generalul Berthelot, (nu este necesar să reamintim legăturile sale cu România) și, în cele din urmă, cea din Alsacia era coordonată de Max Dollfus, un prieten apropiat al reginei Maria, care a lucrat în cadrul Comitetului Internațional al Crucii Roșii în timpul războiului, în slujba prizonierilor români de război.

Misiunea lor este să identifice locurile în care sunt îngropați românii pentru ca mai apoi să-i aducă pe toți într-un loc rezervat lor.

În 1924, misiunea a fost finalizată odată cu crearea necropolei de la Soultzmatt (Alsacia) și a celei din Dieuze (Lorena). Fiecare și-a îndeplinit parțial misiunea, deoarece, din lipsă de mijloace, mai multe corpuri neînsuflețite nu au putut fi identificate sau exhumate.

Proiectul Monumentului de la Soultzmatt 1919 – Arhivele Landului Bade-Wurtemberg ©

Regele Ferdinand și Regina Maria au venit în repetate rânduri să se reculeagă la mormintele românilor îngropați în Alsacia.

La 10 aprilie 1924, regele Ferdinand declara corespondentului ziarului Le Matin: "Știu cât de mult au suferit soldații mei în această țară, în care au fost exilați. Am aflat în ce condiții tragice au pierit unii dintre ei. Acestea sunt aberațiile teribile ale războiului ... Sentimentul de recunoștință pe care îl simt cu privire la întreaga Franță este puternic, ea ne-a salvat cu noblețe în cele mai cumplite ore ale războiului".

9 aprilie 1924 – Arhivele orașului Mulhouse ©

De la moartea Reginei Maria, suveranii români continuă să perpetueze tradiția și vin să se închine în Soultzmatt și în celelalte necropole românești. Custodele Coroanei Române, principesa Margareta și soțul ei, prințul Radu, au plantat aici, simbolic, un copac la ultima lor vizită. Consulatul de la Strasbourg și autoritățile diplomatice române din Franța onorează în fiecare an memoria acestor eroi îngropați în Alsacia și Lorena.

Principesa Margareta, Custodele Coroanei României, împreună cu principele Radu, la Monumentul Eroilor  – Sursa foto: Asociația franco-română Piatra Craiului ©

Astăzi, descoperirea de noi arhive, noile tehnologii accesibile, noua abordare a științelor umaniste, deschiderea granițelor și Europa pașnică în care trăim, fac posibilă dezvăluirea de noi date științifice despre ceea ce a însemnat captivitatea românilor din Alsacia și Lorena în timpul Primului Război Mondial.

Lucrăm cu toții împreună pentru a perpetua voința reginei Maria, foarte atașată de soarta prizonierilor de război, perpetuăm voința diplomației române de a lucra pentru a menține memoria acestor soldați în Franța și contribuim cu modestie în cadrul cercetărilor pentru a realiza ceea ce nu s-a putut înfăptui în anii de după război.

Toate acestea doar pentru a onora memoria eroilor îngropați departe de țara natală și pentru a oferi familiilor un răspuns. După 120 de ani unele familii încă nu au aflat care a fost soarta strămoșilor lor.

 

Articol de Christophe Woehrle, doctor în istorie contemporană, Franța, 2020 ©

Traducere de Anda Costiuc 

Rezultate cercetărilor istoricului francez Christophe Woehrle publicate de RFI România aici: 

https://www.rfi.ro/tag/eroi-alsacia