Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Europa Plus: Consiliul Europei critică starea spitalelor psihiatrice din Bulgaria

  • În Slovacia, activiștii de mediu au protestat trei zile în fața clădirii guvernului.
  • Polonia acceptă cei mai mulți imigranți din UE, mai ales pe cei care își caută de lucru.
  • În Lituania, președintele critică Guvernul pentru măsurile prea timide cotra pandemiei de Covid-19.
  • În Croația, reprezentanții târgurilor cer redeschiderea acestora, la fel ca în cazul super-marketurilor.

Consiliul Europei critică starea spitalelor psihiatrice din Bulgaria

Comitetul european pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, din cadrul Consiliului Europei, a publicat în această săptămână un raport asupra stării spitalelor psihiatrice bulgărești. În luna august, o delegație a vizitat spitalele psihiatrice de stat „St. Ivan Rilski”, „Țarev Brod” și pe cel din orașul Biala. De asemenea, au mers la instituțiile de asistență socială pentru persoane cu retard de dezvoltare din satele Kudelin, Samuil și Govejda.

„Violența exercitată de către personal, spațiile de izolare, igiena precară și mirosurile urâte și folosirea de medicamente ne-autorizate”, sunt constatările pe care le-au făcut experții, care au concluzionat că atoritățile bulgare nu au făcut niciun progres de la ultima vizită, în 2017.

Cea mai gravă situație este cea de la spitalul psihiatric de stat „Țarev Brod”, unde, în ciuda dotării corecte cu centuri special concepute, pacienții erau legați de paturi cu lanțuri metalice prinse de încheieturile mâinilor și de glezne, asigurate cu belciuge și lacăte, cel mai adesea zile întregi.

„Asemenea practici rușinoase, bine cunoscute de către cadrele medicale, infirmieri și conducerea spitalului, sunt total inacceptabile și pot fi considerate ca inumane și degradante”, concluzionează raportul Consiliului Europei.

Ministrul Asistenței Sociale din Bulgaria - Dénitsa Satchéva, a recunoscut totul și a anunțat că doua dintre aceste spitale vor fi desființate cel târziu în februarie, iar până în 2027, 30 de asemenea clinici își vor închide definitiv porțile.

 

În Slovacia, activiștii de mediu au protestat trei zile în fața clădirii guvernului

Organizația Greenpeace a organizat un protest de 65 de ore în fața birourilor guvernamentale de la Bratislava.

Ei au vrut să îi ceară premierului Igor Matovič să accepte reducerea cu 65% a emisiilor de Dioxid de carbon până în 2030, în timpul summitu-lui Consiliului eurpean de la Bruxelles:

„Reducerea cu acest procent de 65% este conformă acordului de la Paris și, conform comunității științifice, este necesară pentru a recunoaște că încălzirea climatică nu depășește 1,5 grade Celsius, și, deasemenea, pentru a evita o prăbușire climatică și ecologică”, spun activiștii.

La manifestația care a durat de luni până miercuri au participat artiști, persoane cunoscute din diverse domenii sau infuenceri. Summit-ul de la Bruxelles se va organiza la 10 și 11 decembrie, iar activiștii de mediu au pus presiune pe prim-ministrul slovac. Conform acestora, dacă nu se iau urgent măsuri, reducerea emisiilor de CO2 s-ar putea face prea târziu, cu măsuri mult mai radicale.

 

Polonia acceptă cei mai mulți imigranți din UE, mai ales pe aceia care își caută de lucru

În 2019, conform raportului Eurostat, circa 3 milioane de bilete de călătorie pentru cetățeni din afara continentului au fost emise. Este o creștere cu 6%, aproximativ 163.000 de oameni, față de anul precedent, iar tendința de urcare este încă din 2013. Căutarea de locuri de muncă a reprezentat preocuparea a 41% dintre cei ajunși pentru prima oară în Uniunea Europeană în 2019, motivele familiale i-au adus aici pe 27% din migranți, motive legate de educație au declarat 14%, iar 18% au declarat alte motive.

Cele mai mari cifre, în funcție de mărimea populației, l-au avut Malta, Cipru și Polonia. În 2019, Polonia a atras un sfert dintre refugiații ajunși în Europa, cu 742.000 de oameni, urmată de Germania cu 460.000, Spania cu 320.000, Franța cu 285.000, Italia cu 176.000 și Cehia cu 117.000 de migranți. Dintre toate țările cu un număr ridicat de persoane acceptate din alte regiuni, Polonia este cea mai mare ca suprafață, fiind și o țară, în mod deosebit, deschisă pentru imigranți.

 

În Lituania, președintele critică guvernul pentru măsurile prea timide cotra pandemiei de Covid-19

Președintele Gitanas Nausėda a evaluat măsurile luate de guvernul provizoriu la începutul săptămânii și spune că nu sunt destul de curajoase:

„Deciziile anunțate, după părerea mea, nu sunt toate adaptate acestei situații grave. Printre ele, aș menționa măsura de organizare a muncii de acasă. Cred că este insuficientă pentru a proteja uzinele și instituțiile publice. În principiu, au fost satisfăcute exigențele, multe dintre recoamdările experților au fost puse în practică, dar dacă ar fi fost mai dure, ar fi avut rezutate mai rapide. În concluzie, ar trebui ca măsurile să fie înăsprite de noul guvern. Aștept asta cu nerăbdare”, a declarat președintele Lituaniei.

Gitanas Nausėda este nemulțumit și de legea care interzice contactele directe între mai mult de doua familii, considerând că asta nu va opri virusul.

Și prim-ministrul Ingrida Šimonytė crede că deciziile guvernului provizpriu nu sunt suficiente. Ea consideră că nicio măsură nu este de ajuns, dacă oamenii nu vor fi alături de guvern și de sistemul medical în lupta cu virusul.

Cabinetul de miniștrii din Lituania a decis, la 7 decembrie, prelungirea stării de carantină până la sfârșitul acestui an.

 

În Croația, reprezentanții târgurilor cer să li se permită să muncească

În toată țara, sunt între 450 și 500 de târguri, în care lucrează până la 3.000 de oameni și cu care cooperează zeci de mii de intreprinderi.

Reprezentanții lor au cerut să fie autorizată deschiderea târgurilor și piețelor închise prin decizia protecției civile. Ei motivează că acestea funcționează în spații deschise, unde toate reglulile sunt respectate și în care nu s-a înregistrat până acum nicio infectare cu coronavirus.

Președintele Asociației Târgurilor din Croația, Miroslav Filipčić, a declarat într-o conferință de presă la Zagreb, că toate târgurile au acum mari probleme, după ce le-a fost interzisă munca. După părerea lui, nimic nu dovedește că virusul s-ar răspândi în târguri, în timp ce marile centre comerciale din spații închise rămân la dispoziția populației. De asemenea, i se pare absurd că produsele agricole nu pot fi vândute în târguri, dar sunt permise în supermarketuri.

 

Au participat la realizarea Revistei Presei din Europa Centrală și Orientală:

Elena Yordanova, Bulgaria

Kristina Perik, Croația

Akvilė Kaucikaite, Lituania

Artur Luksza, Polonia

Terezia Balcova, Slovacia

 

Toate materialele din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei