Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Beethoven, 250 de ani: ești european dacă te simți mișcat de ”Oda bucuriei”

Ziua de 17 decembrie este marcată în întreaga Europă, și nu numai, drept ziua Beethoven, iar anul acesta se împlinesc 250 de ani de la nașterea sa.

 

 

Marele compozitor german este, printre altele, și autorul imnului european.

”Oda bucuriei”, a devenit în timp unul dintre simbolurile Uniunii Europene alături de steag și motto-ul ”Uniți în diversitate”.

Fragmentul final din cea de a noua simfonie a lui Ludwig van Beethoven simbolizează idealurile de libertate, pace și solidaritate întruchipate de Europa.

Această lucrare a avut un mare succes încă de la început și a fost folosită de mai multe mișcări politice, în special de muncitorii germani din secolul al XIX-lea.

La sfârșitul celui de-al doilea război mondial, când guvernele occidentale au încercat să stabilească o pace durabilă, lucrarea lui Beethoven a atras din nou atenția.

Dar de-abia în 1972, imnul a fost adoptat pentru prima dată de către Consiliul Europei, înainte de a deveni, în 1985, un simbol al Comunității și apoi Uniunii Europene.

Consiliul European de la Milano din iunie 1985 a fost cel care a adoptat imnul european ca simbol oficial.

Imnul va fi interpretat oficial pentru prima oară la data de 29 mai 1986, atunci când și drapelul albastru cu douăsprezece stele aurii a fost ridicat pentru prima dată în fața sediului Comisiei Europene din Bruxelles.

Dar ”Oda bucuriei” nu a avut cum să nu rămână, la rândul ei, în afara disputelor europene și statutul de imn al Uniunii să nu fie umbrit de un anumit echivoc.

În 2005, legiuitorii europeni au înscris Oda bucuriei ca imn oficial și ca simbol al Uniunii, în cadrul Constituției Europene.

După cum știm, proiectul a eșuat după ce a fost respins în două referendumuri, în Franța și Olanda. Iar această dispoziție nu a mai fost reluată în Tratatul de la Lisabona, aflat astăzi în vigoare.

Există însă o declarație anexată la Tratatul de la Lisabona, semnată de 16 state membre, printre care și România, care amintește că steagul, imnul, moneda euro, motto-ul și ziua Europei  "vor continua să fie, pentru ele, simbolurile apartenenței comune ale cetățenilor la Uniunea Europeană și ale legăturii lor cu aceasta".

Deși versiunea originală a textului, aparținând poetului Friedrich Schiller este, evident, în limba germană și există interpretări și în alte limbi (inclusiv latină sau esperanto), Uniunea Europeană a ales să nu favorizeze vreuna dintre cele 24 de limbi oficiale.

Astfel că imnul a fost lăsat fără cuvinte, altfel spus -  în „limbajul universal al muzicii”, după cum explică și publicația Toute L'Europe.

De altfel, situl oficial al Uniunii precizează că „imnul european nu este destinat să înlocuiască imnurile naționale ale statelor membre”.

Este interpretat în timpul ceremoniilor oficiale ale Uniunii Europene și la orice eveniment legat de Europa, dar alături de imnurile naționale.

Și încă un amănunt : Oda bucuriei s-a aflat în topul descărcărilor din Marea Britanie, vineri, 31 ianuarie 2020, ziua în care țara a părăsit, oficial, Uniunea Europeană.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Eurocronica din 16 decembrie 2020