Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Europa Plus - Manifestații de stradă violente în Albania

  • Noi confruntări de stradă în Albania, după ce poliția a omorât un om în timpul manifestațiilor anti-Covid-19
  • Presa dn Serbia a slăbit considerabil începând din 2012
  • Înalți reprezentanți ai țărilor europene s-au adresat cetățenilor din Bosia-Herțegovina, la 25 de ani de la Acordul de pace de Dayton
  • - Consiliul regional de cooperare și programul pentru dezvoltare al ONU întăresc poziția femeilor în Balcani, scrie presa din Macedonia de Nord
  • În Kosovo, 350 de familii vor fi ajutate cu un mini-maraton: „Alergați cu Moș Crăciun”

Noi confruntări de stradă în Albania, după ce poliția a omorât un om în timpul manifestațiilor anti-Covid-19

Protestatarii și poliția s-au înfruntat violent la începutul săptămânii, pentru a 8-a zi la rând, în capitala albaneză Tirana, după ce polițiștii au împușcat un om ce manifesta contra măsurilor luate împotriva  coronavirusului. În ciuda interdicțiilor adunărilor publice din cauza pandemiei, mulțimea a aruncat cu pietre, petarde, artificii și rachete de semnalizare în forțele de ordine care păzesc clădirea Guvernului.

Polițiștii au răspuns cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă. Manifestațiile vin în urma morții lui Klodian Rasha, în timpul tentativei de asediu de săptămâna trecută. Polițiștii susțin că acesta a ignorat somațiile și a fugit, înainte de a fi doborât.

Vinerea trecută, un tribunal l-a arestat pe polițistul care l-a împușcat motal pe protestatar, care va fi anchetat pentru „omucidere depășind regimul de legitimă apărare”.

Manifestațiile de stradă au declanșat și tensiuni politice între guvernul socialist și principalul partid de opoziție.

Premierul Edi Rama s-a scuzat public pentru incidentul pe care l-a numit „inexplicabil și total fără rost”, ministrul de Interne a demisionat, dar protestele nu s-au oprit, și s-au extins în alte 3 orașe.

Bilanțul evenimentelor violente din Albania numără, deocamdată, 62 de arestați, 116 acuzați în intanță, plus 25 de răniți, dintre care 21 de polițiști.


Image source: 
Midi Libre

 

Presa dn Serbia a slăbit considerabil începând din 2012

„Ultimii opt ani au însemnat o scădere importantă a integrității media în Serbia, față de cea din restul Europei. Scăderi asemănătoare s-au mai înregistrat în Ungaria și Polonia, două țări pentru care datele ne arată tendințe de declin democratic”, a declarat pentru publicația sârbă „Danas”, Nana Kalandadze, de la Institutul internațional pentru democrație și asisență electorală – IDEA, cu sediul la Stockholm. Kalandadze explică faptul că intergritatea media este importantă mai ales pentru indicele stării globale a democrației, măsurat de instituția pentru care ea lucrează.

Noi definim starea democrației după numărul diversității reportajelor critice cu subiecte politice din peisajul mediatic, iar degradarea imaginii presei vine, de obicei, la pachet cu declinul altor caracteristici ale democrației dintr-o țară. Aceste probleme, și în particular declinul media, au fost menționate ca procupări în raportul Comisiei Europene despre Serbia din luna octombrie a acestui an”, a mai spus Nana Kalandadze. IDEA a făcut săptămâna trecută un raport despre felul în care democrațiile din întreaga lume au fost afectate de criza provocată de pandemia de Covid-19.

În aceste ultime luni, mediile științifice și cetățenii s-au lovit de obstacole și chiar de hărțuire, încercând să culeagă și să publice informații despre virus. În multe state autoritare guvernele au încercat să ascundă datele reale despre amploarea pandemiei. În democrații ca acelea din Brazilia, El Salvador, Irak, Mexic, Filipine, România sau Serbia, accesul la date a fost limitat de orarul de muncă scurt al celor din guvern, întârzierea răspunsurilor oficiale la întrebările adresate pe căile legale anumitor instituții, sau restricționarea informațiilor care nu provin din surse agreate de stat” a mai spus reprezentanta Institutului internațional pentru democrație și asisență electorală, în interviul din publicația sârbă „Danas”.

 

Înalți reprezentanți ai țărilor europene s-au adresat cetățenilor din Bosia-Herțegovina, la 25 de ani de la Acordul de pace de Dayton

Evenimentul a avut loc printr-o conferință video transmisă online, și a avut ca temă principală sosirea momentului pentru a începe reforme. Printre cei care au vorbit s-a numărat și ministrul francez al Afacerilor externe – Jean-Yves Le Drian:

Acordurile de la Dayton au fost semnate la Paris, acum un sfert de secol, iar Franța nu a uitat cei 100.000 de oameni care și-au pierdut viața în războiul din Bosnia-Herțegovina. În numele țării mele, vreau să aduc un omagiu tuturor victimelor acelui conflict”, a spus ministrul francez.

Premierul spaniol Pedro Sanchez a subliniat că este atașat personal de Bosnia-Herțegovina:

Am avut ocazia să trăiesc la Sarajevo și să învăț multe despre țara voastră, unde am lucrat la biroul Înaltului Reprezentant. Am revenit în 2015 pentru a comemora 20 de ani de la genocidul din Srebrenița. În toți acești ani, multe lucruri bune s-au întâmplat și viitorul pare și mai promițător. Vom fi alături de voi”, a declarat și prim-ministrul spaniol. În fine, ministrul german al Afacerilor externe – Heiko Maas, a fost mai puțin entuziast și a atras atenția că nu ar mai trebui tolerată glorificarea criminalilor de război, într-o țară care vrea să facă parte din Uniunea Europeană:

Printre toate lucrurile construite de oameni, nimic nu este mai prețios ca podurile, spunea scriitorul Ivo Andrić. La 25 de ani după Dayton, a venit vremea unei adevărate reconcilieri și a cooperării. Într-o țară ce vrea să ni se alăture, nu este loc pentru negarea crimelor de război și glorificarea criminalilor de război”, este mesajul ministrului de Externe german, adresat poporului din Bosnia-Herțegovina.

 

Consiliul regional de cooperare și programul pentru dezvoltare al ONU întăresc poziția femeilor în Balcani, scrie presa din Macedonia de Nord

Conform declarațiilor Consiliului regional de cooperare, aproximativ 40% dintre angajații din Balcanii de Vest sunt femei, cu toate astea, circa 23% dintre ele nu au un serviciuu constant. Acest for, alături de Programul Națiunilor Unite pentru dezvoltare, au lansat inițiativa „Autonomizarea economică a femeilor – domeniu de acțiune comună în Bacanii Occidentali”, cu scop final de promovare a cooperării dintre diferite sectoare și de facilitare a unei schimbări sistematice în lupta contra inegalității dintre sexe.

Conform declarațiilor acestor organisme internaționale, doar 27,5% dintre patronii de afaceri sunt femei și numai 14,2% dintre ele sunt în conducerea intreprinderilor.

Procentul femeilor în știință, tehnologie, inginerie sau matematici este de 14%, din cauza diverselor stereotipuri sexiste și diferențelor de salarizare, care le împiedică să aleagă să studieze în aceste domenii.

„Obiectivul nostru principal este de a încuraja reformele care să ducă la participarea femeilor în conducerea economiilor, și să conducă la reducerea diferențierilor dintre sexe și la o dezvoltare mai mare a țărilor din Balcanii de Vest cu 20% din produsul intern brut”, au adăugat forurile care au organizat o reuniune online, preluată de presa din Macedonia de Nord.

 

În Kosovo, 350 de familii vor fi ajutate cu un mini-maraton, „Alergați cu Moș Crăciun”

A 5-a ediție a inițiativei deja tradiționale a mini-maratonului umanitar de sfârșit de an „Alergați cu Moș Crăciun – dăruiți un zâmbet unei familii”, a avut loc doar online, cu concurenții alergând în propriile locuințe, și a fost organizată anul acesta de ONG-ul „Project 5Cent”, municipalitatea orașului Priștina și Ministerul Culturii, Tineretului și Sportului.

În acest an, organizarea va ajuta 350 de familii aflate în dificultate, a scris publicația „Klan Kosova”. Organizatorii au stat alături de cei ce au donat doar 15 minute, din motive sanitare.

Știm că țara noastră și lumea noastră mult-iubită vor supraviețui și acestei pandemii. Este o încercare din care ne vor ridica mai tari, dar de data asta avem nevoie de ajutorul altora. Alergați cu Moș Crăciun și dăruiți un zâmbet unei familii. Din Kosvo, cu dragoste!”, acesta este mesajul transmis de organizatorii acțiunii umanitare.

 

Au participat la realizarea Revistei Presei din Balcanii de Vest:

Dejana Microvic Birtasic, Serbia

Besiana Krasniqi, Kosovo

Vladana Sivevska, Macedonia de Nord

Hana Hot, Bosnia și Herzegovina

Dafina Meco, Albania

 

Toate materialele din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei