Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Împodobirea bradului de Crăciun, o tradiție germană adusă în România de Familia Regală

craciun_margareta.jpg

Principesa Margareta, Custodele Coroanei, împodobind bradul de Crăciun, Castelul Săvârșin, decembrie 2016
Image source: 
romaniaregala.ro

Pagina de istorie de azi se apleacă asupra unei povești de Crăciun: știați că împodobirea bradului de Crăciun este o tradiție cu origini germane, adusă în România acum un secol și jumătate, de către membrii Familiei Regale a României? Aflați și că petrecerea Revelionului a venit în România prin aceeași filieră.

Până în secolul al XIX-lea, românii marcau trecerea în Noul An în manieră bizantină, nu în manieră Occidentală. Ziua de 1 ianuarie era importantă doar pentru că atunci erau celebrate concomitent două sărbători religioase importante: Tăierea Împrejur a Domnului Isus Cristos și Sfântul Vasile cel Mare.

Românii celebrau trecerea în noul an în conformitate cu calendarul bisericesc bizantin, la 1 septembrie, când era sărbătoarea Indictionului.

În Occidentul latin, de unde veneau membrii Familiei Regale și unde începuseră să fie educați membrii elitei politice și intelectuale românești din secolul al XIX-lea, tradiția trecerii în noul an era legată de 1 ianuarie și de Revelion.

Această celebrare a căpătat amploare datorită celebrărilor organizate la Palatul Regal din București de pe vremea Regelui Carol I și a Reginei Elisabeta.

Modul în care Suveranii României petreceau Sărbătorile de Iarnă a devenit un model pentru restul societății. Arhivele și presa vremii oferă detalii bogate despre modul în care Regele și Regina își petreceau aceste zile de sărbătoare.

De obicei, ziua de Ajun era petrecută de către Regele Carol I și de către Regina Elisabeta în doi. Cei doi suverani mergeau la un concert, se plimbau pe jos sau cu trăsura, uneori acordau audiențe și luau prânzul și cina în doi.

Regii nu își neglijau colaboratorii apropiați, cărora le pregăteau cadouri de Crăciun. O frumoasă descriere a Crăciunului de la Cotroceniul regal datează din 1898, când Ferdinand, în vârstă de 33 de ani, era Principe Moștenitor, iar viitoarea Regină Maria avea doar 23 de ani:

”La 24 decembrie, avea loc la Cotroceni serbarea pomului de Crăciun. Cu două săptămâni înainte, începeau pregătirile de tot felul. Grădinarul de la Castelul Peleș trimitea un brad înalt și frumos, pe alese, Benghenau, inspectorul silvic de pe domeniul de vânătoare al Principelui trimitea vânat.

Bruning, administratorul moșiei Principelui, Poienii, de lângă Iași, trimitea vâsc, din ordinul  Principesei, care ținea la tradiția englezească de a împodobi de Crăciun camerele cu vâsc.

De la Nurenberg, din Germania, se aduceau podoabe pentru pom. Erau cele mai frumoase pe care le-am văzut vreodată; soseau colete întregi pentru că erau ieftine de tot. Intendentul pregătea listele de cadouri. Fiecare om de la Curte, începând de la cel mai mic și până la cel mai înalt demnitar primea un cadou la pomul de Crăciun”, scria Eugeniu Arthur Buhman, în memoriile sale, ”Patru decenii în serviciul Casei Regale a României”.

 

Rămâneţi alături de noi la Pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

 
Pagina de istorie din 23 decembrie 2020