Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Inegalitățile de gen din România, accentuate de telemuncă (AUDIO)

mirel banica 2.jpg

Image source: 
Dilema Veche

Este avertismentul lansat într-un interviu pentru RFI România de Mirel Bănică, cercetător în domeniul antropologiei.

Conform lui Mirel Bănică, unul dintre motive ar fi că femeile din România lucrează de acasă, ajută copiii la școala online, fac cumpărături, gătesc și fac curat.

Un alt specific al telemuncii din România față de alte țări ale Uniunii Europene este legat de faptul că cei mai mulți dintre români locuiesc în apartamente mici, în care membrii familiei stau înghesuiți. Fără a uita, subliniază amar certătorul, de pasiunea românilor pentru bormașină sau ciocanul de șnițele.

Mirel Bănică intervievat de Violeta Cincu:

Telemunca din România nu este aceeași cu telemunca din Norvegia, Franța sau Bulgaria. Fiecare popor are propriul specific legat de telemuncă. De ce? Prin natura sa hibridă, telemunca poate capacita anumite aspecte la care nu ne-am fi gândit prima oară. De exemplu: Nu toți avem șansa de a locui la țară sau de a avea o vilă sau de a locui într-un apartamente cu patru camere. Așa cum se întâmplă în Occident printre cei care au o bună situație profesională și materială. De multe ori, în România, telemunca se face în apartamente mici de bloc, înghesuite, avem copii. Să nu uităm pasiunea românească pentru bormașină sau ciocanul de făcut șnițele. Nici măcar nu sunt ironic. E clar că avem anumite specificități care țin de modul nostru de locuire, mai ales în marile aglomerări urbane, destul de înghesuiți. Din această cauză nu suntem foarte fericiți pentru a practica o telemuncă de calitate”.

- Telemuncă, școală online. Care sunt consecințele asupra vieții private?

Prea multe „tele”care ajung în viața noastră șterg, bruiază frontiera dintre personal și profesional. Avem nevoie de a merge la serviciu, la școală, la clădirea de birouri, nu doar pentru a fugi de acasă. Ca să spun direct. Intrăm în alt spațiu, gândurile ni se limpezesc altfel, intrăm într-o altă liminalitate cum ar spune antropologii. Iar noi acum am adus biroul în casă și casa în birou. Iar efectele pe termen lung nu sunt bine studiate”.

- Dacă e să ne gândim la femei, bărbați. Cine suportă cele mai mari presiuni în sistemul de telemuncă?

Inegalitățile de gen sunt, în continuare, foarte foarte mari în România. Cele mai mari presiuni sunt asupra femeilor. Ele trebuie să aibă grijă de gospodărie, familie, temele copiilor. În continuare femeia este cea care se ocupă de bucătărie. Rolul femeilor în această pandemie cuplat cu telemunca a devenit tot mai important. Atenție. Discutam cu managerul unei mari companii și spunea că în întreprinderea lui, nici celibatarii și divorțații nu stau mai bine pe perioada izolării și a lucrului de acasă. Aceștia găseau prin a veni fizic la locul de muncă o formă de socializării pe care cei cu famili o au în spațiul locuinței”.

- Ați făcut interviuri și cu mai mulți manageri. La ce concluzii au ajuns cu privire la telemuncă?

Suntem departe de a trage concluzii. E clar că vor fi păstrate lucrurile bune și anume factorul motivațional. Indicii de performață pentru cei care erau deja performați sunt foarte bine respectați. Se profilează zorii unui nou ev. Spații de coworking hibride care să fie și spații de viață și spații de muncă. Există astfel de spații în marile orașe din România. Permiteți-mi să spun că se adresează celor foarte tineri, foarte mobili, sunt scumpe și puțin adaptate unor lucrători care sunt în regim de telemuncă”.