Cum stăm cu epidemia și cât de sigură e deschiderea școlilor?

Numărul mic de teste covid și modalitatea de raportare creează aberații statistice care pot da o imagine falsă a epidemiei în România. Avertismentul vine de la Octavian Jurma, medic și cercetător din Timișoara. O problemă e legată de cazurile noi nealocate pe județe. Adică știm că un număr de persoane a primit diagnostic covid, dar nu știm din ce județ sunt. Neștiind asta, nu se poate spune nici câte persoane infectate sunt în acel județ, cifră care contează la calculul incidenței infecțiilor la mia de locuitori. Iar în funcție de acest indicator ar urma să se redeschidă școlile în 8 februarie. În contextul noii tulpini din Marea Britanie, mult mai infecțioasă, deschiderea școlilor ar putea deveni o problemă mult mai mare decât a fost anul trecut. "Ne furăm singuri căciula", spune medicul Octavian Jurma:

Octavian Jurma: Până la începutul lunii noiembrie se raportau doar cazurile alocate. În primul rând, este foarte important să înțelegem că ceea ce vedem noi oficial în fiecare zi, curbele acelea frumos desenate și invocate și de politicieni atunci când iau sau nu iau anumite măsuri, reprezintă numărul cazurilor confirmate cu ajutorul unui test. Noi nu știm câți sunt în realitate infectați. Știm doar câte teste s-au pozitivat din cele pe care le-am făcut, astfel încât o fluctuație mare a numărului de teste poate produce o fluctuație mare a numărului de cazuri detectate de la o zi la alta. Nu se testează uniform. În weekend nu se testează. În unele locuri nu se testează deloc în weekend. Acest lucru se datorează faptului că DSP-urile nu au fost echipate să funcționeze 24 de ore din 24 odată cu sosirea pandemiei.

Raportarea testelor pozitive în timp real + nealocarea lor de către DSP-uri = haos

Reporter: Ce este cu acele cazuri alocate despre care vorbeați dumneavoastră?

O.J: La începutul lunii noiembrie s-a luat decizia să se raporteze separat testele pozitive de cele alocate. Un test pozitiv trebuie alocat de DSP județului în care a fost făcut. În vreme ce laboratoarele private, odată ce au identificat un caz pozitiv, îl raportează atât către DSP, cât și către sistemul nostru centralizat de evidență, către Grupul de comunicare strategică în final. Dacă DSP-urile ar reuși să își facă treaba, aceste alocări ar trebui să se termine în cele 24 de ore. Dacă nu se alocă în cele 24 de ore, apare o discrepanță.

Rep: De exemplu, la ultima raportare, cazurile noi, nealocate pe județe sunt 2.135. Asta ce înseamnă? Că mai mult laboratoarele private au făcut teste? Acestea au ieșit pozitive, oamenii ăștia, clar sunt infectați, dar deocamdată nu știm din care județe sunt ei.

O.J: Dacă nu sunt alocați, nu pot fi nici izolați. Practic, sunt liberi să umble în continuare. Sunt acei oameni care așteaptă să-i sune DSP-ul. Dar în absența acestui telefon, faptul că ei au fost identificați nu are nicio consecință asupra libertății lor de mișcare și de a-i infecta pe ceilalți. Unii sunt responsabili și se izolează singuri, dar o fac pe cheltuiala lor. Fără a fi confirmați de DSP nu primesc concediu medical.

Au fost perioade în care s-a urcat spre 5.000 de cazuri nealocate. Ca să fim și mai clari, asta înseamnă că sunt județe care nu le-au raportat. Un județ poate să raporteze astăzi zero cazuri de o săptămână și după aia să te trezești că îți raportează o mie de cazuri din urmă, dar între timp incidența a scăzut și au deschis tot. Practic, este încă o cale prin care anumite județe pot amâna, pot ciupi un pic la numărul de cazuri, dincolo de faptul că rămâne modalitatea clasică de a scădea cazurile ca fiind în focar.

Cazurile din focare nu sunt luate în calculul incidenței și așa se face că unele județe par să stea grozav

Rep: Pentru că nu știm precis numărul de cazuri dintr-un județ, ce se întâmplă cu deschiderea școlilor?

O.J: Noul guvern a introdus testele cu antigen rapide ca fiind cazuri confirmate. Acestea însă trebuie și folosite extensiv ca să ne facem o idee mai bună. Sunt mult mai ieftine și pot reda o imagine mai bună. Dar, din nou, revenim la disponibilitatea DSP-urilor de a pune în practică aceste ordine și indicații. Aici e un conflict de interese în multe cazuri. Autoritățile locale pot face o presiune asupra DSP-urilor, cu toate că teoretic nu pot. Dar practic știm sigur că se întâmplă. Eu primesc rapoarte. Pun presiune asupra DSP-urilor să mai scadă raportările, să mai facă ceva. Atunci, se scot din focare. Ați văzut în Ilfov. A fost acea situație în care s-a scăzut atât de mult încât era cât pe ce să intre în scenariul galben. Au dat vina pe calculator. Nu a fost nicio consecință juridică. Nu a  fost nicio reacție de genul „Vai de mine! Cum îndrăzniți să manipulați datele?”. Asta creează o imagine foarte optimistă asupra situației.

Școlile ar trebui deschise progresiv, începând cu ciclul primar, pentru că nu avem imaginea corectă a epidemiei

Ca să iei decizii informate sau dacă vrei să iei decizii informate, atunci aceste decizii depind de calitatea informației. În septembrie situația epidemiologică era de 3,5 – 4 ori mai bună pe majoritatea indicatorilor decât a fost în 14 ianuarie. Am văzut ce consecințe a avut deschiderea școlilor. A fost o explozie de cazuri. S-a deschis tot fără nicio discriminare. Acum vom avea o situație similară, dar pragul verde a urcat de la 1 la 1,5. Într-adevăr, s-a făcut o ierarhie, însă pe verde se deschide tot.

Probabil că ar fi fost mai prudent și în septembrie, dar și acum, să începem doar cu ciclul primar, care suferă cel mai mult din cauza învățământului online și să deschidem progresiv. Să vedem dacă după două săptămâni nu se întâmplă nimic, mai deschidem ceva și așa mai departe. Tocmai pentru că nu cunoaște situația corectă epidemiologic. Dacă mergem în continuare așa, atunci autoritățile ar trebui să intre într-o panică și să testeze foarte mult ca să se asigure că au o imagine corectă.

Rep: Cum vedeți deschiderea școlilor în contextul noii tulpini din Marea Britanie, descoperite și în România, care este cu mult mai infecțioasă?

O.J: Aceasta este cea mai mare problemă. De la Austria până în Anglia, care a ținut mult timp școlile deschise, acum le închide. Noi suntem cumva în anticiclu și din punctul ăsta de vedere, invers. Când toți le aveau deschise în mare măsură, măcar ciclurile primare, noi le-am ținut peste tot închise, indiferent de situația epidemiologică.

Ni s-a promis că se va ține cont de situația epidemiologică locală. Ăsta e primul lucru bun. Asta s-a mai promis o dată. Să vedem dacă se va livra tura asta. Și în al doilea rând, în sfârșit avem o organizare progresivă a școlilor. Nu la toate ciclurile riscul este același. Dar rezerva mea este, în primul rînd, față de această decizie de a deschide totul ca și cum ar fi verde. Nu avem suficiente teste ca să putem declara că zonele verzi sunt verzi. Mai ales că nu știm. Eu, personal, nu știu cât s-a testat într-un județ verde. Nu se publică datele. Pot să le aflu, dar nu asta e ideea. Ideea e că așa cum se publică în fiecare zi numărul de cazuri în fiecare județ, incidența în fiecare județ, se poate publica numărul total de teste din fiecare județ, ca să nu intre lumea în panică. Sau chiar o medie dacă vor să nu se vadă că se testează din trei în trei zile.

Dacă un județ testează suficient, adică o rată de pozitivare ideal sub 10%, mă rog, ideal ar fi sub 5%, și are o incidență mică, atunci da, cu tot dragul și cu toată deschiderea și eu aș recomanda să se deschidă. Nimeni nu vrea să închidă aiurea. Scopul acestor măsuri este de a limita infecția. Să pretindem că nu există infecție ca să deschidem lucrurile înseamnă că ne furăm singuri căciula.