Eurodeputații vor protecție pentru angajații expuși ”burn out-ului” și ”exploatării” on line

De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, ponderea muncii la distanță a crescut cu aproape 30% iar cercetările Eurofound indică o probabilitate de peste două ori mai mare ca persoanele care lucrează în mod obișnuit de acasă să lucreze în plus față de cele maximum 48 de ore săptămânale prevăzute. Din datele existente la nivel european, aproape 30% dintre persoanele care lucrează de acasă declară că lucrează și în timpul liber, zilnic sau de mai multe ori pe săptămână, comparativ cu sub 5% din lucrătorii care-și desfășoară activitatea la birou. De la această premiză au plecat și eurodeputații când au votat masiv, cu 472 de voturi pentru și doar 126 împotrivă – pentru ca Bruxellesul să vină cu o directivă clară care să stabilească cerințe minime pentru munca de la distanță și să clarifice condițiile de muncă, orele de lucru și perioadele de odihnă. Potrivit eurodeputaților, utilizarea pe scară tot mai largă a instrumentelor digitale în scopuri profesionale a dus la apariția unei culturi de a fi „conectați în permanență”. Acest lucru are un impact negativ asupra echilibrului dintre viața profesională și cea privată a angajaților. Efectele combinate ale unui program de lucru prelungit și ale unor exigențe mai mari au condus la creșterea numărului de cazuri de anxietate, depresie, epuizare și de alte probleme legate de sănătatea fizică și mental, spun eurodeputații. Statele membre sunt așadar încurajate să ia toate măsurile necesare pentru a le permite lucrătorilor să își exercite dreptul de ”deconectare”, inclusiv prin acorduri colective între partenerii sociali. Statele trebuie să garanteze că lucrătorii nu vor fi supuși discriminării, criticilor, concedierii sau altor măsuri nefavorabile din partea angajatorilor. „Nu putem abandona milioane de lucrători europeni care sunt epuizați de presiunea de a fi mereu disponibili și de ore de lucru prea lungi. Acum este momentul să le stăm alături și să le oferim ceea ce merită: dreptul de a se deconecta. Acest lucru este vital pentru sănătatea noastră mentală și fizică. Este timpul să actualizăm drepturile lucrătorilor astfel încât să corespundă noilor realități ale erei digitale”, se arată în raportul care a însoțit propunerea social democratului Alex Saliba.

Între timp, un alt studiu scoate la iveală faptul că angajaţii care lucrează de la distanţă reprezintă aproape două treimi din forţa de muncă existentă la nivel global. Potrivit analizei Accenture, realizată în 12 state, pandemia COVID-19 evidenţiază însă o discrepanţă imensă, de 86%, în ceea ce priveşte maturitatea digitală între companiile care se concentrează pe formare, leadership şi sprijin cultural pentru angajaţii lor şi cei care nu fac acest lucru. Raportul, intitulat „Honing Your Digital Edge”, arată că 25% dintre angajaţi se confruntă periodic cu probleme în ceea ce priveşte tehnologiile de lucru la distanţă, o altă sursă de stress pentru aceștia. Sondajul Accenture 2020 privind rezilienţa forţei de muncă globale a fost realizat, în perioada mai – august, pe un eşantion de peste 5.400 de angajaţi din 12 arii geografice: Australia, Brazilia, Canada, China, Franţa, Germania, India, Japonia, Singapore, Spania, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii.

La finalul anului trecut, un studio Price WaterHouse Coopers arăta că ”lucrul la distanță a devenit o parte esențială a noii normalități”. 300 de companii la nivel global au fost intervievate în cadrul acestei anchete și 80 la sută au declarat că au optat pentru lucrul la distanță în ciuda reținerilor legate de o posibilă scădere a randamentului, infirmată între timp. Mai mult, studiul arată că  45% dintre companii nu vor solicita angajaților întoarcerea la birou post-pandemie, iar 21% anticipează o abordare hibridă între munca la distanță și lucrul la birou.