Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pe urmele eroilor de război români căzuți în: BRIEY – Meurthe-et-Moselle

roumains.jpg

Români – Colecția Maurice Kupferle ©
Români – Colecția Maurice Kupferle ©

Louis Pinot, născut în 1862 la Pont-à-Mousson, este preot în localitatea Briey din departamentul Meurthe-et-Moselle în timpul Primului Război Mondial. Oficiază la clinica Minelor care devine din 1914, un Lazaret german unde chirurgii nemți îi operează pe răniții de pe front și pe prizonierii de război.

În apropiere funcționează un teren de aterizare. Când prizonierii de război români sosesc în regiune, situația lor îl emoționează profund pe preot care o descrie astfel:

...instalați în spatele unor bariere de sârmă ghimpată suficient de înalte să împiedice escaladarea, expuși tuturor intemperiilor, vânt, ploaie, zăpadă, hrăniți prost uneori chiar murind de foame, ... brutalizați fără încetare[1].

Paradox al istoriei, primul șef al clinicii Minelor înainte de război fusese doctorul William Stern. Medicul evreu de origine română se născuse în 1882 în județul Botoșani și avea să moară în lagărele de concentrare, arestat de germani în 1943 și deportat.

Doctorul William Stern – DAVCC ©
Doctorul William Stern – DAVCC ©

Briey era de asemenea sediul unui comandament german, cartea poștală arată aici Kommandantura din localitate.

Comandament Briey – Colecția Christophe Woehrle ©
Comandament Briey – Colecția Christophe Woehrle ©

Arhivele germane nu consemnează decât un singur deces al unui prizonier de război român în 1917 la Briey, deși rata de mortalitate a prizonierilor de această naționalitate este ridicată peste tot. Se pare că în acea perioadă Briey nu este accesibil prizonierilor români sau ruși bolnavi, majoritatea deceselor fiind declarate la Conflans-en-Jarnisy sau la Labry. Situația evoluează începând cu luna august 1918, care deschide o serie de opt decese printre români la Briey, până în 18 octombrie 1918. Se pare că prizonierii încep să sufere de gripa spaniolă și Briey devine atunci un centru de tratament.

Lazaret Briey – Colecția Christophe Woehrle ©
Lazaret Briey – Colecția Christophe Woehrle ©

Această fotografie din 1918 arată spitalul de la Briey, cu crucea roșie instalată deasupra pentru a scăpa de bombardamente. Mai mulți aviatori germani și-au găsit aici adăpost în ciuda Convențiilor de la Haga. 

Publicația Le Patriote Illustré din 19 ianuarie 1947 revine asupra epidemiei de gripă spaniolă:

În 1918, epidemia de gripă spaniolă face ravagii într-o Europă deja anemiată de patru ani de război, soldându-se cu decesul a 7.300.000 de persoane conform statisticilor oficiale, dar cifrele reale se apropie cel mai probabil de zece milioane. Flagelul, după cum ne aducem aminte, s-a manifestat prin două valuri succesive, primul în martie, al doilea în septembrie, și a  condus la pierderi considerabile printre aliați. Alături de armată, și populația civilă plătește atunci un greu tribut epidemiei, cu o mortalitate care se ridică doar în Anglia și Țara Galilor la 157.000 de decese.

De atunci, autoritățile medicale din toate țările au rămas în stare de alertă, anticipând o reîntoarcere agresivă a epidemiei, pentru că ceea ce generația precedentă a denumit gripă spaniolă este de fapt un flagel care se abate periodic asupra omenirii. Popoarele care i-au căzut victimă l-au supranumit fie „sudor anglicus" la sfârșitul Evului Mediu, sau influenza, pe la 1890. Rămâne un mister de unde vine acum acest nume de „gripă spaniolă”.

Gripa - "Le Patriote Illustré" ©
Gripa - "Le Patriote Illustré" ©

Îngropate la Briey, rămășițele victimelor române sunt exhumate și transferate în anii 1920 la necropola de la Dieuze.

Prizonierul român PETRESCU, decedat în 1917, este îngropat separat de compatrioții săi în mormântul 340. 

Apoi cinci alte victime sunt regrupate în mormintele 739-743, este vorba despre prizonierii CRISTEA, FLORESCU, BIBORESCU, LAZAR și GHEORGHE decedați între august și septembrie 1918.

Și în cele din urmă, ultimii trei români, prizonierii TOADER, RISTEA și SOCAREVO, decedați în octombrie 1918, sunt îngropați în mormintele 793-795.

Decesele ulterioare primăverii lui 1918 nu au fost declarate Comitetului Internațional al Crucii Roșii, și până în acest stadiu al cercetărilor, un singur prizonier de război a putut fi identificat cu certitudine, Barbu RISTEA. Studierea în continuare a arhivelor germane va permite cu siguranță găsirea de indicii pentru identificarea celorlaltor victime. Informațiile existente arată că prizonierii decedați la Briey provin toți din lagărul de la Lamsdorf, ceea ce limitează aria căutărilor.

Publicăm aici lista celor nouă persoane decedate la Briey și informațiile disponibile în acest moment, dacă credeți că recunoașteți un membru de familie, nu ezitați să ne contactați.

BIBORESCU Ioan decedat pe 7 septembrie 1918 la Briey

CRISTEA Gheorghe decedat pe 7 august 1918 la Briey, Regimentul 47 de Infanterie

FLORESCU Ioan decedat pe 22 august 1918 la Briey

GHEORGHE Ioan decedat pe 30 septembrie 1918 la Briey

LAZAR decedat pe 9 septembrie 1918 la Briey

PETRESCU Gheorghe decedat pe 17 aprilie 1917 la Briey, Regimentul 5 de Infanterie

RISTEA Barbu, născut în 1883 la Viespiești, județul Olt, soldat în Regimentul 43 de Infanterie, Compania a XIII-a, căzut prizonier pe 17 noiembrie 1916, căsătorit cu Dina Ristea, decedat pe 18 octombrie 1918 la Briey

SOCAREVO Tornita decedat pe 16 octombrie 1918 la Briey

TOADER Vasile decedat pe 17 octombrie 1918 la Briey

Maurice Kupferle a fost un soldat francez prizonier în Germania în lagărul de la Stuttgart. Scrie cărți poștale sub formă de fotografii familiei sale de la Paris. Albumul este intitulat „Souvenirs de captivité 22 août 1914 – 4 décembre 1918 / Amintiri din captivitate 22 august 1914 – 4 decembrie 1918” și conține vederi-fotografii rare și excepționale ale prizonierilor de război români.   

 

Articol de Christophe Woehrle, doctor în istorie contemporană, 2020 (c)

Oricine recunoaște numele eroilor menționați în articol este rugat să ne contacteze la: 

email [email protected] sau pe pagina de Facebook RFI România

Rezultate cercetărilor istoricului francez Christophe Woehrle publicate de RFI România aici: 

https://www.rfi.ro/tag/eroi-alsacia