Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pe urmele eroilor români căzuți în Alsacia și Lorena: Cum s-a construit necropola de la Soultzmatt

premieres_inhumations.jpg

Primele înhumări la necropola din Soulzmatt, 1924
Image source: 
Archives de la Ville de Mulhouse © via Christophe Woehrle

În articolul din această săptămână vă prezentăm, în exclusivitate, cum a luat naștere, în 1920, proiectul construirii necropolei românești la Soultzmatt, din regiunea Haut-Rhin. Articolul conține imagini inedite, care nu au mai fost niciodată publicate până în prezent.

Imediat după sfârșitul Primului război mondial a fost creat la Paris un comitet francez pentru mormintele militarilor români, cu filiale în Alsacia și Lorena. Filiala din Alsacia era condusă de Max Dolfuss, un industriaș din Mulhouse, iar cea din Lorena de celebrul general francez  Berthelot, guvernator militar al regiunii Strasbourg, care nu mai are nevoie de prezentare în România.

Misiunea acestui comitet era aceea de a centraliza rămășițele pământești ale tuturor militarilor români decedați în captivitate pe tot teritoriul Franței într-o singură necropolă.  

Locația este rapid stabilită la Soultzmatt, mai exact la  ”Val du Pâtre”, acolo unde, în timpul războiului, a existat unul din cele mai mari detașamente de muncă formate din prizonieri români.

Regina Maria a României se implică activ, cu toată influența și prestigiul său, pentru ca proiectul să fie un succes. Necropola va fi construită pe locul cimitirului deja existent la marginea pădurii.

Fostul cimitir, așa cum arăta în 1919 – Archives de la Ville de Mulhouse ©

Mai multe proiecte sunt analizate de Comitetul alsacian pentru mormintele românești, care era format din :

Max Dolfus à Mulhouse, Președinte ;
Baroana de Berckheim, născută Pourtalès, la Schoppenwihr, Vicepreședinte ;
Jules Delrieu la Strasbourg
André Hartmann la Munster
Professeur Kleinknecht la Mulhouse
Docteur Kubler, fost primar al localității Soultzmatt
Xavier Ostermeyer, la Rouffach
Camille Schlumberger, primarul localității Ribeauvillé
Charles Schulé, la Mulhouse
Commandant Tatarano, la Neuf-Brisach.

Comitetul avea ca obiectiv dezhumarea a peste 1100 prizonieri români aduși de germani în Alsacia, acolo unde au murit în condiții greu de descris, ca urmare a tot de felul de privațiuni și rele tratamente.

Cimitirul de la Schaefertal, în apropiere de Soultzmatt, a fost construit pe terenuri care fuseseră donate României de către primăria din Soultzmatt, cu subvenții din partea guvernului României. Mai multe proiecte au fost prezentate Comitetului alsacian:

 

Două dintre proiecte - Archives de la Ville de Mulhouse ©
 

Lucrările propriuzise au început în vara anului 1920. Max Dolfus a supervizat fiecare etapă a dezhumărilor, care erau organizate în teren de adjutantul șef Zaharia, însărcinat de Ministerul pentru Război al României. Terenul a fost cedat oficial guvernului român de către primăria Soultzmatt.

 

Actul de donație – Archives de la Ville de Mulhouse ©

Text: Donație a unui teren situat în cantonul Gauchmatt, localitatea Soultzmatt. Consiliul local a decis ca primăria Soultzmatt să pună la dispoziția guvernului României un teren situat în cantonul numit Gauchmatt în vederea construirii un cimitir colectiv pentru înhumarea soldaților români decedați în timpul prizonieratului în Alsacia și să doneze terenul guvernului român. Urmează semnăturile.

 

Lucrările se încheie în 1924 și se organizează inaugurarea. Suveranii României se vor deplasa aici în acest scop. De atunci este organizată aici anual o ceremonie la care participă numeroși români expați din Alsacia. Cu toate acestea istoria acestui loc și povestea celor care odihnesc aici este în general necunoscută populației locale.

 

Coperta revistei Mulhouse illustré în care este prezentată vizita la necropolă a suveranilor României – Archives de la Ville de Mulhouse ©

 

Articol de Christophe Woehrle, doctor în istorie contemporană, 2021 (c)

 

Rezultatele cercetărilor istoricului francez Christophe Woehrle publicate de RFI România aici: 

https://www.rfi.ro/tag/eroi-alsacia