Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Când se mai face bine Poliția Română? (interviu)

academia_de_politie.jpg

Conducerea majorității structurilor din Ministerul de Interne, inclusiv Poliția Română, este în mâna ofițerilor școliți la Academia de Poliție, instituție renumită pentru tezele de doctorat plagiate.
Image source: 
academiadepolitie.ro

Poliția Română iese în evidență în ultima perioadă mai ales prin scandalurile în care este implicată. Dubla crimă de la Onești și torturarea a doi tineri de către nouă polițiști sunt doar cele mai recente. Ministrul de Interne le cataloghează drept derapaje și spune că nu va accepta niciodată să se pună semnul egal între acestea și o instituție frundamentală a statului român. Jurnalista Emilia Șercan, care investighează fenomenul tezelor de doctorat plagiate de la Academia de Poliție, este de părere că impostura din această instituție de învățământ a ajuns să vulnerabilizeze Poliția Română.

Poliția Română eșuează în ultimii ani în a asigura ordinea și liniștea publică și siguranța cetățeanului. Să amintim doar de ultimele cazuri răsunătoare în care a fost implicată instituția: fetele răpite și ucise la Caracal, întâlnirea dintre şefi ai Poliţiei şi interlopi, fabrica de permise false de la Suceava, luarea de ostatici de la Onești sau, cel mai recent, cazul celor 9 polițiști de la Secția 16 din capitală acuzați de turtură și lipsire de libertate în mod ilegal.

Toate acestea au ceva în comun, crede Emilia Șercan, jurnalista care a primit amenințări cu moartea de la un ofițer de poliție în urma anchetelor care au dezvăluit mai multe cazuri de plagiat la Academia de Poliție. Emilia Șercan explică de ce este relevantă problema furtului intelectual pentru situația în care se află Poliția Română și anunță că a fost numit un nou rector la Academie, David Ungureanu, asupra căruia planează aceeași suspiciune: plagiatul.

Emilia Șercan: Academia de Poliție e o instituție care generează impostură. E o instituție care s-a preocupat infinit mai puțin în ultimii 15 – 20 de ani de pregătirea viitorilor ofițeri pentru structurile ministerului de interne. Și mult mai mult de acaparare a unor grade didactice prin mijloace infracționale, aș punea să zic. În interiorul Academiei de Poliție avem zeci de profesori care au tezele de doctorat plagiate sau sunt zeci de profesori care au obținut diferite grade didactice undeva la limita infracțiunii prin lucrări reciclate. Prin completarea în fals a unor criterii pe care ei nu le îndeplineau de fapt. Și nu greșesc cu absolut nimic.

Reporter: Privit de sus, ceea ce semnalați dumneavoastră înseamnă o lipsă de morală, de cinste chiar în academia care îi pregătește pe viitorii polițiști. Doar că din rândul polițiștilor nu fac parte doar ofițerii care termină Academia de Poliție, ci și agenții care urmează o postliceală. De ce sunt relevante pentru situația în care se află instituția Poliției Române plagiatele din rândul conducerii Academiei?

EȘ: Până la urmă, Academia de Poliție furnizează persoanele care vor ajunge la un moment dat în structurile de conducere ale Ministerului de Interne. Sunt persoanele care se vor ocupa de management. Sunt persoanele care vor gestiona crize precum cea de la Onești sau cea de la Caracal de acum doi ani. Iar dacă aceste persoane nu sunt suficient calificate și dacă aceste persoane nu au deprins din perioada facultății o conduită morală corespunzătoare pentru viitoare profesie pe care urmează să o exercite poate pe tot parcursul vieții lor, atunci, până la urmă, e o problemă de sistem. Această problemă de sistem contează în societate, nu numai din perspectiva salariilor pe care le plătești, ci pur și simplu pentru că noi nu reușim să beneficiem de acea siguranță, protecție, ordine de care vorbeam puțin mai devreme.

Rep: Săptămâna trecută a făcut vâlvă știrea că aproximativ 50 de studenți de la Facultate de Drept a Universității din București au copiat la niște examene, pe când la Academia de Poliție vorbim de conducerea Academiei care a plagiat doctorate.

EȘ: Aminteați mai devreme despre amenințările pe care le-am primit de la un fost ofițer care în momentul de față are o condamnare, însă în justiție stă un dosar care vizează fost conducere a Academiei de Poliție, fostul rector și fostul prorector al Academiei din perioada 2018 – 2019, care l-ar fi determinat să îmi transmită mesajele. Ei sunt judecați în momentul de față de Curtea de Apel. Nu e o secvență disparată și nu este un caz izolat faptul că un rector al Academiei a plagiat. Am scris ulterior despre un alt rector care s-a autoplagiat și care a reciclat mai multe alte cărți tocmai cu scopul de a îndeplini criteriile și de a-și crește în mod artificial valoarea producției academice. Chiar acum la Academia de Poliție s-a finalizat o ședință condusă de către doi generali din structura internă a Ministerului de interne, care a  venit să îl numească în funcție pe David Ungureanu. Vă dau numele în premieră acum. David Ungureanu este conferențiar la catedra de drept a Academiei de Poliție. El este cu teza suspectată de plagiat. Teza a fost verificată în urmă cu doi ani și jumătate în interiorul Academiei de Poliție, cu un indice mare de similitudine și neverificată de comisia de etică. Mai degrabă, comisia de etică a Academiei de Poliție a încercat să mușamalizeze cazurile de plagiat din interiorul instituției, decât să încerce să facă lumină și eventual să îi pedepsească pe cei care au tezele de doctorat plagiate.

Rep: Credeți că mai există în Academia de Poliție cineva care să nu își fi plagiat lucrarea de doctorat? Pentru a deveni rector e nevoie, totuși, de niște recunoașteri academice.

EȘ: Probabil că sunt. Dar nu știu cât de mulți profesori sunt în momentul de față cu teze de doctorat care să fie departe de orice suspiciune. Cred că grav este faptul că la finalul anului trecut ministrul educației, la recomandare, a retras acreditarea școlilor doctorale de la Academia de Poliție. Iar printre sancțiunile primite la acel moment de Academia de Poliție, era cerută reorganizarea instituției. Noi vedem că nu se începe niciun fel de reformă. Ba din contră, un apropiat al șefului de cabinet al ministrului de interne, care are o teză suspectă de plagiat și are o a doua teză suspectă a fi identică cu prima, este numit în funcția de rector.