Politica de azil a UE, tot mai departe de standardele internaționale de protecție

În baza pactului fără caracter constrângător intrat în vigoare la 20 martie 2016, Turcia a promis să-şi deschidă frontierele pentru a accepta migranţi ilegali blocaţi pe insule greceşti în schimbul a 6 miliarde de euro, soluţie care a avut însă consecinţe dezastruoase pentru cei care aveau nevoie de protecţie, subliniază cele opt organizaţii semnatare ale declaraţiei, între care Amnesty International, Human Rights Watch şi Oxfam. Reţinerea acestor migranţi la graniţele externe ale UE a dus frecvent la încălcarea drepturilor omului, susţin organizațiile semnatare. "Ulterior, în fiecare zi, familii au rămas captive în aşa-zisele zone fierbinţi de pe insulele greceşti, iar vieţile lor au fost suspendate", a notat Oxfam într-un comunicat de presă anexat declaraţiei. "UE şi Grecia au creat aceste 'hotspot-uri' ca urmare a acordului dintre UE şi Turcia. Obiectivul UE de a-i ţine pe solicitanţii de azil pe insulele greceşti pentru a accelera întoarcerea lor în Turcia a generat condiţii de trai îngrozitoare, practici brutale de control la graniţe şi întârzieri uriaşe ale procedurilor de azil", a denunţat Oxfam.
Pactul privind migraţia propus de Comisia Europeană în septembrie 2020, negociat în prezent în cadrul celor 27, repetă aceste greşeli, mai atenţionează cele opt organizaţii. Potrivit acestora, migranţii nu vor beneficia de acces adecvat la procedurile de azil, în condiţiile în care propunerea Comisiei va fi implementată în formula actuală, care prevede de exemplu ca solicitanţii de azil să fie "preverificaţi" în afara blocului pentru a stabili dacă sunt eligibili pentru azil, ceea ce ar fi problematic. "Experienţa trecutului a arătat că astfel de centre situate la distanţă sunt predispuse la deficit de personal, ceea ce duce la blocaje şi întârzieri", menţionează semnatarele declaraţiei.