Europa Plus: Statele balcanice, complet neprotejate împotriva atacurilor cibernetice

Creșterea exponențială a atacurilor cibernetice în țările balcanice în ultimii ani este o dovadă că strategiile naționale de apărare în acest domeniu, acolo unde ele există, sunt ineficiente și au rămas doar la stadiul teoretic, estimează experții citați de publicația Balkan Insight, preluată de detektor.ba.

Autorii atacului cibernetic asupra Comisiei electorale de Stat din Macedonia de Nord, care a dus la întârzierea publicării rezultatelor oficiale ale alegerilor legislative, nu au fost identificați nici acum, după 8 luni de la producerea incidentului.

Au loc din ce în ce mai multe atacuri asupra spitalelor și furnizorilor de servicii medicale, incusiv asupra firmelor care se ocupă cu transportul dozelor de vaccin Covid, spune inginerul cibernetician Milan Popov din Skopje.

În mai 2020 un grup de hackeri autointitulat ”Măreața Armată Grecească”, a atacat zeci de căsuțe e-mail ale funcționarilor din Ministerul finanțelor și economiei al Macedoniei de Nord.

În urmă cu un an primăria din Novi Sad (Serbia) a fost victima unui atac cibernetic, în cadrul căruia mai multe fișiere importante ale administrației au fost blocate prin codare. Primarul a anunțat ulterior că hackerii au cerut 400 000 de euro răscumpărare pentru deblocarea fișierelor. Deși inițial a spus că nu va plăti, primarul a anunțat ulterior că ”situația s-a clarificat”, fără a da alte detalii.

Predrag Puharić, expert la Facultatea de Criminalistică din Sarajevo, spune că Bosnia Herțegovina nu are nici măcar pe hârtie o strategie de apărare în domeniul cibernetic, toate instituțiile guvernamentale și din administrația locală fiind practic total vulnerabile la orice fel de atac cibernetic.

În Muntenegru numai în ultimii 2 ani au fost înregistrate 7600 de amenințări cu atacuri cibernetice, dintre care 50 s-au concretizat. ”Unele din ele sunt orchestrate de grupuri foarte bine organizate și bine finanțate”, spune la rândul său Adis Balota, profesor la Facultatea de tehnologia informației din Podgorica.

Albania : Profesorii care refuză să se vaccineze trebuie să ofere argumente în scris

Profesorii albanezi care refuză să se vaccineze împotriva Covid19 trebuie să semneze o declarație oficială prin care își asumă ”consecințele” opțiunii lor și să explice în scris care sunt argumentele pentru care refuză, transmite publicația Panorama. Autoritățile au decis săptămâna trecută să adauge o anexă în acest sens la formularul de vaccinare.

Decizia a fost luată în urma mai multor declarații politice contradictorii referitoare la evoluția pandemiei și la eficacitatea vaccinurilor, în special al vaccinului AstaZeneca, precum și la dreptul cetățenilor de a refuza vaccinarea.

De menționat că în Albania cadrele medicale, personalitățile publice, profesorii și persoanele vârstnice care refuză să se vaccineze sunt obligate să-și asume în scris că refuzul lor ”poate avea efecte nocive asupra sănătății și vieții personale și a celor din jur”. Categoria profesorilor este singura care, în plus, trebuie să explice și de ce refuză vaccinarea.

Ministerul Educației a întocmit recent o listă cu 30 000 de cadre didactice care vor avea pioritate la vaccinare, în funcție de vârstă și de gradul de risc. Albania nu se numără printre statele care au suspendat vaccinarea cu Asta Zeneca.

Muntenegru: Guvernul acuzat că pune în pericol echilibrul ecologic și resursele naturale ale țării

Foto: http://vantagedrilling.com/

Vantage Drilling International, o societate înregistrată în Insulele Cayman, un cunoscut paradis fiscal, a trimis în apele teritoriale din Muntenegru platforma marină Topaz Driller care urmează să efectueze foraje exploratorii în vederea extragerii de petrol, a anunțat organizația neguvernamentală Coaliția pentru Dezvoltare Durabilă (CDD), citată de publicația pobjeda.me.

”Deși potrivit Constituției din Muntenegru statul este obligat să asigure respectarea normelor de protecția mediului și deși toate societățile din acest domeniu care au semnat contracte cu guvernele precedente sunt acuzate de corupție în mai multe state în care au avut operațiuni, guvernul susține că respectă legea și acordurile semnate în 2006 cu companiile ENI și Novatek”, precizează CDD.

După concesionarea mai multor râuri și păduri ale țării, acum este vorba de o acțiune mult mai periculoasă, transmite organizația, care reamintește de dezastrul ecologic care a avut loc în Golful Mexic, din 2010, când peste 130 de milioane de galoane de țiței s-au revărsat în mare în urma exploziei unei platforme petroliere.

CDD consideră că înainte de a lua decizia guvernul ar fi trebuit să organizeze un referendum, pentru că este vorba despre ”resursele noastre, ale tuturor cetățenilor”, pe care guvernul ”le vinde unor bogătași”, fără să dea publicului informațiile pe care are dreptul să le cunoască. De asemenea, consideră CDD, concesionarea pune în pericol negocierile pentru aderarea Muntenegrului la Uniunea Europeană.

Kosovo – Opinia publică șocată de un demers dubios al Justiției

La trei ani de la uciderea tânărului Agonis Tetaj din localitatea Deçan justiția din Kosovo încearcă să reîncadreze dosarul din ”ucidere din culpă” în ”ucidere din neglijență”, deși tatăl tânărului a adus la cunoștința întregii opinii publice din țară dovada că fiul său a fost asasinat, transmite publicația locală Gazeta Expres.

Tatăl victimei, Isuf Tetaj, avocat de profesie, îl acuză într-o scrisoare publică pe procurorul de caz, Agron Uka, de manipulare a dosarului. El susține că fiul său a fost ucis în timpul serviciului de către fiul patronului întreprinderii în care acesta lucra și a publicat un material video despre care susține că prezintă chiar momentul crimei.

Isuf Tetaj a cerut dreptate Procurorului general și a adresat mesaje tuturor mijloacelor mass media din țară, dar și ambasadelor străine în Kosovo.

Fostul ministru al Justiției, Albulena Haxhiu, a reacționat după publicarea materialului video, arătându-se ”șocată” de faptul că procurorul de caz a reîncadrat infracțiunea la ”ucidere din neglijență” și a cerut procurorului general o reacție oficială.

Au participat la realizarea revistei presei Europa Plus:

Svetislav Dragovic - Bosnia Herțegovina

Laçi Kridens - Albania

Luka Sitarica - Muntenegru

Rina Hoda - Kosovo

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei