Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Europa Plus: Lituania nu a ratificat Convenția de la Istanbul de teama cuvântului „gen”

lithuania_eu.jpg

Image source: 
europarl.europa.eu

Revista presei Europa Plus:

  • Biserica catolică din Polonia a pierdut jumătate din practicanți în 25 de ani din cauza abuzurilor sexuale comise de clerici și a amestecului în politică;
  • Tot în Polonia, sociologii remarcă o eco-ipocrizie: oamenii vor un mediu sănătos, dar nu și restricții;
  • Lituania nu ratifică Convenția de Istanbul din cauza cuvantului ”gen” din sintagma ”violență de gen”;
  • Ungurii au luat cu o treime mai multe anxiolitice anul trecut față de 2019, din cauza COVID 19.

”Lituania și Convenția de la Istanbul: teama de noi definiții este mai mare decât teama de violență”Acesta este titlul articolului din publicația nara.lt, care amintește că anul acesta se împlinesc 10 ani de la Convenția de la Istanbul privind prevenirea şi combaterea violenței împotriva femeilor şi a violenței domestice, neratificată însă de Lituania. Motivul? Două definiții: violența de gen și persecuția.

„Convenția introduce un nou concept: violența de gen. Se recunoaște că violența în familie este mult mai frecventă împotriva femeilor. (...) Convenția menționează, de asemenea, că bărbații nu sunt excluși și că pot deveni și victime ale violenței domestice, iar textul său îi protejează.”

„Oponenții convenției caută să descrie acest lucru ca pe un cal troian - se presupune că sub nobilul scop de a proteja femeile, adevăratul obiectiv este să se schimbe atitudinile față de gen, dacă nu chiar să le abolească conceptele. De-a lungul acestor ani, termenii sex (în sensul de sex biologic) și gen (în termen de gen social, ales de o persoană) au fost subiectul principal al discuției,” remarcă publicația lituaniană.

Convenția de la Istanbul introduce și conceptul de „persecuție”. Persoanele care au fost victime ale violenței spun că uneori suferă persecuție timp de zeci ani. Agresorul folosește atât lucrătorii pentru drepturile copilului, cât și asistenții sociali pentru a-și atinge scopul și a-și persecuta victima sau copiii la locul de muncă, respectiv la școală.

„În Legea privind protecția împotriva violenței în familie, avem dispoziții care stipulează că agresorul trebuie evacuat din locuința pe care o împarte cu o victimă, dar acest lucru nu este suficient pentru ca schimbarea reală să aibă loc,” adaugă jurnaliștii lituanieni.

Se debotează Polonia?

Iată titlul puternic al unui articol publicat de tvn24.pl.  „În 25 de ani, numărul catolicilor practicanți s-ar fi micșorat la jumătate. Există într-adevăr o criză în biserică, afirmă clericii înșiși. Există și tot mai multe apostazii (renuntarea formala la credință, n.r.)”

Acestea sunt concluziile celui mai recent raport al Agenției Catolice de Știri (Katolicka Agencja Informacyjna). Educația religioasă în familie este din ce în ce mai slabă. ”Amploarea și puterea de atracție a educației religioase în școli sunt, de asemenea, din ce în ce mai puțin importante”, spune directorul Centrului Național pentru Studii de Opinie Publică, profesoara Mirosława Grabowska.

„Criza care afectează Biserica este în special rezultatul expunerii recente a infracțiunilor sexuale (în rândul clericilor, n.r.,)”, spune Artur Spornik, jurnalist la publicația religioasă Tygodnik Powszechny. ”Ceea ce îi enervează pe oameni este și relația strânsă dintre biserică și politică”, adaugă el.

 

Ce este eco-ipocrizia? Ce putem sacrifica pentru climă?

Întrebarea este pusă de publicația poloneză www.polityka.pl, iar la ea răspunde doctorul în sociologie, Przemysław Sadura, care vorbește despre capacitatea de a face sacrificii pentru climă și capacitatea de a renunța la ceea ce ... lumea nici măcar nu are.

Profesorul prezintă Polonia ca un caz complex, în care populația a devenit „verde” în ultimii ani ai comunismului, „când Polonia era printre cele mai degradate țări din punct de vedere al mediului. Nu auzisem încă despre criza climatică; cu toate acestea, poluarea aerului, ploile acide, defrișările și dezastrul nuclear de la Cernobâl s-au tradus într-o protecție sporită a mediului”.

Dacă în 1993, 78% dintre polonezi erau îngrijorați de starea mediului, iar în 1990, aproape 75% dintre persoanele intervievate de Studiul valorilor europene, s-au declarat gata să-și vadă salariile reduse pentru măsuri de protecție a protectia mediului, în 2006, doar 40% dintre oameni se mai declarau îngrijorați de mediu.

„Cum să explic această evoluție? Dificultățile legate de tranziția economică, șomajul rezultat și destabilizarea pieței muncii, însoțite de o precaritate crescândă. (...)Toate acestea au provocat o reconstrucție a sistemului de valori,” spune sociologul polonez.

„Au fost trase concluzii interesante din a treia etapă a studiului nostru, și anume analiza argumentării în diferite focus-grupuri. Ea a demonstrat o ipocrizie ecologică semnificativă, precum și o viziune individualistă asupra libertății, care se dovedește a fi profund interiorizată și independentă de vârstă,” spune sociologul polonez.

Seniorii din clasa de mijloc de la oraș care s-au bucurat de o viață îndestulată, în care au călătorit, au înțeles bine problemele climatice, dar au reacționat puternic împotriva ideii de reglementări care limitează călătoriile cu avionul sau consumul de carne. Aceștia au indicat agitați că interdicțiile duc direct la comunism.”

„Pe de altă parte, grupurile provinciale, dominate de reprezentanți ai clasei mijlocii inferioare sau chiar ai clasei muncitoare, au prezentat o retorică diferită. În timp ce conștientizarea ecologică și nivelul argumentelor prezentate nu au fost foarte mari, limitările, de exemplu cea a călătoriilor, nu au trezit prea multe emoții. De ce ? Suntem dispusi să renunțăm la privilegii de care nu ne bucurăm.”

„Cu toate acestea, ideea că am putea organiza o petrecere de nuntă fără schabowy (cotlet de porc tradițional, n.r.,)  a adus reacții de stres care se traduc printr-un sentiment de sfârșit de lume în sens existențial. Și la fel de terifiant ca o apocalipsă climatică”.

 

Ungurii au consumat cu o treime în plus mai multe anxiolitice în anul pandemiei

În 2020, maghiarii au cheltuit 2,1 miliarde de forinți (adică 5,7 milioane de euro, n.r.,) pentru medicamente anti-anxietate, scrie telex.hu.

„Toxicologul Gábor Zacher a declarat că, în 2020, au fost consumate aproape 8 milioane de doze de sedative, cu jumătate de milion de cutii mai mult decât în anul precedent.

Potrivit acestuia, oamenii au luat cu 34,1% mai multe anxiolitice, cu 18,6% mai multe antidepresive și cu 14,8% mai multe somnifere. El a subliniat că măsurile de izolare și de restricție au crescut anumite comportamente, oamenii beau și fumează mai mult, dependența de seriale TV a crescut, în timp ce consumul de droguri a scăzut. El a reamintit că o persoană poate deveni dependentă în trei luni.”

„Cu toate acestea, ungurii au băut cu aproape 10% mai puțină bere anul trecut decât în ​​2019, în principal datorită faptului că puburile și cluburile de noapte au fost închise aproape tot anul  datorită restricțiilor, festivalurile de muzică au fost aproape toate anulate, iar unii au renunțat și la mesele de familie de Crăciun.”

 

Petra Vlhová - prima slovacă câștigătoare a Cupei Mondiale la ski alpin

Foto: wikipedia.org

Site-ul sportnet.sme.sk scrie despre schioarea Petra Vlhová, prima schioară slovacă care a câștigat Cupa Mondială de schi alpin și a primit marele glob de cristal la sfârsitul săptămânii trecute (duminică, 21 martie, n.r.), în stațiunea de schi elvețiană Lanzerheide. Petra Vlhová a încheiat astfel, cel mai reușit sezon al carierei sale de până acum.

 „Lupta pentru marele glob de cristal este dificilă și nici nu o pot descrie. Am avut o idee despre cum poate fi, dar în realitate este și mai dificil,” a spus sportiva pentru televiziunea RTVS.

„Este uimitor, este cea mai mare realizare pe care o poate obține un schior. Îmi amintesc de Petra de când era mică și astăzi este cea mai bună schioară din lume. Acestea sunt lacrimi de fericire,” a declarat Veronika Velez-Zuzulová, fostă schioară, comentatoare la RTVS.

 

Au participat la realizarea Revistei Presei Europa Plus:

Szilárd FEKETE, Ungaria

Karolina VINGYTĖ, Lituania

Julia BRZOZKA, Polonia 

Karolína BAUEROVÁ, Slovacia

 

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

 
Revista presei Europa Plus din 24 martie 2021