Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Cât și cum ajută noile restricții? Cui folosește vacanța de o lună a elevilor? - interviu

razvan_chereches_captura_video.jpg

Sursa imaginii: 
Răzvan Cherecheș / facebook

În această seară, în Capitală și în localitățile unde incidența infectărilor cu coronaviurs depășește 4 la mie, au intrat în vigoare două măsuri noi: programul agenţilor economici se desfăşoară până la ora 18.00, iar deplasarea în afara locuinţei este limitată, după ora 20.00. E nevoie de noi restricții pentru că autoritățile au eșuat în a le impune pe cele anterioare, spune Răzvan Cherecheș, profesor de sănătate publică la Universitatea Babeș Bolyai. Vacanța de o lună a elevilor nu va fi de niciun ajutor în combaterea epidemiei, mai explică el.

Noile restricții pentru combaterea epidemiei de coronavirus au intrat în vigoare. Magazinele se închid la ora 18, iar de la ora 20 sunt restricții de deplasare în localitățile unde incidența este de peste 7,5 la mie toată săptămâna, iar acolo unde incidența este de peste 4 la mie, restricțiile sunt de vineri până duminică.
Măsurile acestea sunt necesare pentru că autoritățile au eșuat în a le impune pe cele anterioare: purtarea măștii, evitarea aglomerărilor. De asta e nevoie de noi restricții pentru a reduce interacțiunea dintre oameni, explică Răzvan Cherecheș, profesor de sănătate publică la Universitatea Babeș Bolyai. El admite că restrângerea programului magazinelor nu e cea mai fericită formulă, dar nu vede altă soluție pentru a reduce rata de infectare. Vacanța de o lună a elevilor nu va fi de niciun ajutor în combaterea epidemiei, mai spune profesorul Răzvan Cherecheș:

La ce ajută în combaterea epidemiei că se închid magazinele mai devreme

Răzvan Cherecheș: Măsurile acestea sunt necesare pentru că au eșuat măsurile existente anterior, purtarea măștii, evitarea aglomerării, interzicerea petrecerilor private, a teraselor acoperite, aglomerările din supermarketuri. Dacă toate aceste măsuri ar fi fost aplicate ferm nu era nevoie de măsurile astea. În acest moment e nevoie de măsuri care să ducă la scăderea interacțiunii dintre oameni și care să fie suplimentar măsurilor anterioare. Este o corelație directă între numărul de ore în care oamenii pot să interacționeze pe zi și rata de transmitere. Are mai mult sens să fie pusă la finalul zilei astfel încât oamenii să își poată să își organizeze programul mai bine.

Reporter: Asta pentru carantina de noapte. Dar nu este puțin contraproductiv restricționarea programului magazinelor până la ora 18? Nu va fi și mai multă aglomerație?

RC: Este numai o chestiune de organizare și planificare. Intuitiv am zice că da, că dacă se restrânge numărul de ore în mod automat va crește aglomerația. Dacă în același timp cu restrângerea intervalului orar se introduce și obligativitatea respectării numărului maxim de persoane din supermarket, fără să poată intra oricâte, ci ca anul trecut, doar un număr în funcție de suprafață, va face ca în supermarketuri oamenii să nu mai fie aglomerat. Dar sunt de acord cu dumneavoastră că va duce la probleme în accesarea serviciilor respective pentru că programul de lucru e cum e. Nu cred că soluția e optimă din punctul de vedere al aprovizionării cu produse alimentare. Dar nu văd în acest moment o altă soluție în condițiile în care vrem să salvăm viețile celor de pe secțiile de terapie intensivă.

Participarea la slujba de Paști în vreme de pandemie

Rep: Excepțiile care vor fi făcute în noaptea de Paști, atât pentru ortodocși, cât și pentru catolici, vin să mai îndulcească puțin restricțiile, sau ce sunt ele?

RC: Nu este neapărat nevoie de restricții la serviciile religioase atât timp cât ele sunt organizate într-un mod care să asigure protecția și siguranța participanților. În al doilea rând, toate restricțiile și toată perioada aceasta a avut un impact masiv asupra sănătății mentale a populației și pentru accesul la serviciile religioase pentru un procent masiv din populația României are un efect care contrabalansează. Trebuie găsite soluții astfel încât să nu restricționăm accesul, mai ales că volumul de aer în spațiile religioase este mare. E numai o chestiune de organizare. Felul în care ați pus problema, adversarial, nu a fost cea mai bună abordare.

Rep: Privite în ansamblu, noile măsuri vor fi eficiente? Sau au fost alese cele care să deranjeze mai puțin?

RC: Motivul pentru care decizia de a lua un anumit tip de măsuri este o decizie politică, nu una de sănătate publică este pentru că mediul politic este cel care trebuie să țină în balanță și partea de sănătatea și partea economică și partea socială și partea cultural, toate aspecte care sunt foarte greu de conciliat. Mi se pare că aceste măsuri sunt un compromis. Încearcă să deranjeze cât mai puțin, în același timp încercând să obțină rezultate. Măsurile trebuie să fie, din nefericire pentru noi, adaptate la eficiența măsurilor anterioare. E nevoie de măsuri la nivel național care să fie suficient de severe, astfel încât să compenseze pentru lipsa de activitate a autorităților locale.

Populație obosită după mai bine de un an de pandemie și restricții vs forțarea limitelor în secțiile ATI

Rep: Peste tot în lume au loc proteste împotriva restricțiilor anti covid. Oamenii sunt obosiți. În România în particular, erorile în gestionarea crizei, contrele politice, au șubrezit și mai mult încrederea populației. Apropo și de ce spuneați dumneavoastră mai devreme, vor reuși autoritățile să aplice legea?

RC: Nu știu să vă răspund. Asta depinde de atât de mulți factori. Dacă nu vor reuși, noi populația vom plăti. Vom plăti prin faptul că infecția se va transmite cu viteză mare și tot mai mulți oameni vor avea nevoie de serviciile de terapie intensivă. Gândiți-vă că noi avem 6.000 de cazuri noi. Din astea 6.000, undeva la 10% probabil vor avea nevoie de servicii de terapie intensivă în două săptămâni. Discutăm despre 600 de persoane care vor avea nevoie de servicii de terapie intensivă. Asta fără să numărăm pe cei care s-au testat acasă. Dacă nu vom reuși să implementăm măsurile vom plăti cu morți evitabile din nefericire.

Rep: Vin aceste restricții prea târziu? Mă gândesc la extinderea carantinei de noapte în weekend. Se aplică de la patru la mie. Bucureștiul se îndreaptă deja spre celălalt prag, de 7.5. Secțiile ATI sunt pline în toată țara.

RC: Toate orașele mari se îndreaptă spre 7.5. Dacă de astăzi se aplică măsurile, următoarele două săptămâni numerele vor continua să crească ca și cum nu s-ar fi aplicat nicio măsură. E o diferență de latență de două săptămâni între măsură și rezultate. Măsurile sunt luate târziu și mult prea sever pentru ce s-ar fi putut face dacă autoritățile centrale și locale ar fi ținut cont de avertismente. Din decembrie se discută despre valul trei care va fi în martie. S-a știut că spre asta ne îndreptăm. S-a văzut o creștere treptată a numărului de cazuri. Au fost nenumărate avertismente, nenumărate măsuri. Gândiți-vă cât de slabă este înțelegerea pandemiei dacă acum o săptămână președintele consiliului județean Timișoara făcea declarații bombastice despre libertate și despre faptul că Timișoara nu va mai accepta carantina. În timp ce noi discutăm despre asta oameni mor în Timișoara și secțiile de terapie intensivă sunt complet pline. Și numerele vor continua să crească.

Cui și cât ajută (sau nu) vacanța de o lună a elevilor?

Rep: Cum vedeți combinația dintre aceste restricții și vacanța de o lună de zile? La ce va ajuta acea vacanță?

RC: Această vacanță e gândită să îi scoată pe copii din școală. De fapt, e o recunoaștere a incompetenței ministerului educației. Dacă ministerul educației ar fi asigurat condiții de distanțare, măști gratuite pentru toți profesorii și toți copii, ar fi asigurat că toate spațiile sunt ventilate, atunci școala se putea face.

Rep: Și testarea, pe care însuși ministrul recunoaște a fost un eșec. Vacanța asta va ajuta acum sau nu?

RC: Nu o să ajute. Ce facem acum e să îi aducem pe copii acasă. Mai ales pentru copiii mici iar îi scoatem pe părinți din circuitul economic. Le afectăm tot procesul educațional. Noi ar trebui să facem eforturi ca să ținem școlile deschise indiferent de situație. Întreruperea cu o lună nu face decât să amâne și să ofere spațiu ministerului, nu copiilor, nu părinților să respire ușurat.

De ce să stai în casă după ora 20.00 dacă ești vaccinat anticovid?

Rep: Să vorbim și despre vaccinare. Restricțiile din acest moment nu fac deosebire între vaccinați, nevaccinați, persoane care au trecut prin boală. Ar trebui să fie așa sau nu?

RC: O discuție pe care nu înțeleg de ce nu o avem este despre ce se va întâmpla peste vară. Deja vorbim despre evenimente, restaurante, concedii, tot ce înseamnă horeca și evenimente, în ce condiții putem să ne desfășurăm activitatea și dacă putem să ne desfășurăm activitatea. Deja vedem în alte țări, cum s-a făcut în Israel, un concert doar pentru persoanele vaccinate. Restricția accesului în spații private, la activități private exclusiv pe baza statutului de vaccinat va deveni o realitate. Putem să discutăm la nesfârșit despre discriminare. Dar starea de normalitate în momentul este de restricții, testare, carantină. Vaccinarea tot ce face este că introduce o facilitate pentru cei care s-au vaccinat deja. Ar trebui să începem să facem pași către cei care au statut de vaccinat. În Uniunea Europeană deja se fac. Ei trebuie să poată să aibă acces mai ușor. De exemplu, o persoană care a fost vaccinată și a fost expusă la o persoană pozitivă, în acest moment nu stă în carantină, nu trebuie să fie izolată. La fel va trebui să fie discuția. E numai o chestiune de timp până când o să zică de ce nu are voie pe stradă după ora 18 dacă e vaccinat. Din punct de vedere al sănătății publice nu există niciun motiv pentru care persoanele vaccinate să trebuiască să fie restricționate.

Rep: Dumneavoastră ați militat demult pentru introducerea testelor rapide antigen în farmacii și la medicii de familie gratuit. Ministerul sănătății anunță acum că acestea vor putea fi făcute în farmacii, dar contra cost, un cost modic. Nu știm exact care. Cum vedeți acest demers? Va ajuta?

RC: Nu va ajuta. Prioritatea este scoaterea la suprafață a celor care se testează și nu raportează. Ca oamenii să se ducă să se testeze într-un loc în care vor fi raportați, trebuie să fie un beneficiu clar pentru ei. Aici beneficiul este dacă testele sunt gratuite. Poate că e doar perspectiva mea, dar mi se pare că într-o situație de pandemie să evaluezi dacă ești la risc pentru tine și pentru ceilalți e genul de activitate care ar trebui să fie finanțată de către stat. Testele ar trebui să fie gratuite. Și în al doilea rând testele trebuie să fie disponibile extrem de ușor, într-un context în care să fie identificate din timp cazurile care pot să ajungă grave și internate pe terapie intensivă. Eu nu cred că va face vreo diferență.