Descoperire: Un organism sintetic unicelular ar putea revoluționa industria farma

"Sunt foarte multe moduri prin care biologia acestui secol ne poate schimba în bine vieţile", a comentat, cu ocazia descoperirii, coordonatoarea echipei de cercetători, Elizabeth Strychalski, citată de Live Science și Agerpres. Ea este şefa Grupului de Inginerie Celulară din cadrul Institutului Naţional american pentru Standarde şi Tehnologie (National Institute of Standards and Technology - NIST). Un prim exemplu de folosire a acestei noi tehnologii este crearea de senzori vii care să poată realiza măsurători din mediul ambiant, monitorizând aciditatea, temperatura şi nivelurile de oxigen.

Aceste celule senzoriale pot fi programate să producă anumite substanţe - în special medicamente - şi pot fi plasate în organismul uman, urmând să sintetizeze şi să elibereze respectivul produs farmaceutic exact atunci când bolnavul are nevoie de acesta.

"Una dintre perspective este ca atunci când celula simte o stare de boală, atunci poate sintetiza medicamentul necesar, iar atunci când starea de boală dispare, sinteza medicamentului este oprită", a declarat Elizabeth Strychalski. Alte celule pot fi cultivate în laborator şi pot fi folosite pentru a produce în mod eficient hrană şi energie, în timp ce altele pot fi folosite pentru a realiza funcţii complexe la scală moleculară, a adăugat ea.

Acestea sunt însă, deocamdată, doar perspective. Pentru a ajunge acolo, cercetătorii trebuie să descifreze misterele celulei la nivel fundamental, înainte de a încerca să le manipuleze în organismele obţinute sintetic.

În noul studiu, Strychalski şi colegii ei au făcut totuși un pas extrem de important spre acest obiectiv şi şi-au publicat rezultatele în numărul din 29 martie al jurnalului Cell. Pe scurt, ei au început cu o celulă sintetică, ce a fost creată în 2016. După ani de muncă, cercetătorii au obţinut linia celulară a acestei formațiuni miniscule, compusă din celule ce conţin un total de 492 de gene. Şapte dintre aceste gene au o importanţă critică pentru procesul de diviziune celulară, esențial pentru acest studiu revoluționar.

Unele dintre aceste gene importante interacţionează probabil cu membrana celulară, pe baza secvenţelor lor genetice, a explicat unul dintre cercetători. Acest lucru poate însemna că ele modifică proprietăţile fizice ale membranei, făcând-o suficient de maleabilă pentru a se diviza corect, sau că generează forţe în cadrul membranei care încurajează diviziunea celulară.

Poate suna complicat, dar sunt detalii extrem de importante prin înțelegerea cărora oamenii ar putea fi tratați pe viitor mult mai ușor de diverse maladii, cum este, spre exemplu, și Covid 19.

Deocamdată însă cercetătorii nu cunosc un lucru extrem de important: care este mecanismul specific folosit de aceste gene pentru a realiza diviziunea celulară.

"Acest lucru va fi obiectivul unui studiul ulterior", au conchis oamenii de știință.